ACASĂ/ noutăți

Alexandru Slusari dezvăluie detalii din raportul Kroll: Plahotniuc, principalul beneficiar; Prime, finanțat din banii furați de la BEM

21 Septembrie 2019

Fostul șef al PD, Vladimir Plahotniuc, a finanțat inclusiv postul de televiziune Prime din banii furați de la Banca de Economii. Informații în acest sens se conțin în lista beneficiarilor furtului miliardului, întocmită de Kroll.

Despre aceasta a anunțat președintele comisiei de anchetă privind jaful bancar, Alexandru Slusari:

„Azi la 13:30 a venit informația cu anumite nume. Am semnat un fel de declarație de confidențialitate. Ni se interzice să publicăm aceste documente și să nu pronunțăm niciun nume. Noi am discutat acest subiect în cadrul comisiei. Am decis să ne asumăm riscul să facem public numele, deoarece așteptările cetățenilor sunt enorme. Aceste nume parțial au fost anunțate. Ne asumăm răspunderea politică pentru aceste nume. Sunt câteva companii care figurează în listă care au fost finanțate cu banii furați de la BEM. Putem să confirmăm că în raportul Kroll figurează Vladimir Plahotniuc, principalul beneficiar. Pe locul doi este gruparea lui Vladimir Filat. Urmează Ilan Șor și gruparea sa, aproape toată fracțiunea Partidului Șor”, a declarat Alexandru Slusari.

„Este și Petru Lucinschi, Vladimir Novosadiuc, Gabriel Stati, precum și alte nume mai puțin cunoscute”, a adăugat Alexandru Slusari.

Alexandru Slusari a adăugat că membrii comisiei de anchetă vor face tot posibilul astfel ca toate documentele privind beneficiarii fraudei bancare să fie desecretizate și făcute publice.

 

sursa: jurnal.md

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 Decembrie 2019

Platforma DA a înaintat în Parlament proiectul de Lege cu privire la moratoriul asupra controlului...

Condiții ce au impus elaborarea actului. În toate țările civilizate propășirea economică și bunăstarea cetățenilor sunt posibile în mare parte datorită existenței unui segment puternic dezvoltat al businessului mic și mijlociu. Practica mondială denotă că anume acest sector al economiei generează mai multe locuri de muncă, asigură o concurență echilibrată, aduce mai multă eficacitate investițiilor și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. Anume aceste elemente sunt în prezent prioritare pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova. În anul 2018 numărul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii a constituit 55,7 mii și reprezintă circa 98,7% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referință a constituit aproximativ 328 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Însă veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 144 159,9 mln lei sau doar 40,4 la sută din venituri din vânzări în total pe economie. Pe data de 21 iulie 2016 Parlamentul a adoptat o nouă lege cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Art. 12 din lege prevede că statul acordă facilități fiscale pentru dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii prin stipulările din Codul fiscal, precum și întreprinderile respective vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice, după cum stabilește legislația privind achizițiile publice. Cu regret, constatăm că după mai bine de 3 ani de la adoptarea acestei legi, aceasta nu se respectă, iar statul nu-și exercită decât funcțiile de control de stat asupra întreprinderilor, încasând amenzi și penalități în multe cazuri neargumentate juridic, conform multiplelor plângeri și sesizări ale agenților economici. Astfel, în proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, sunt planificați 366 961 mii lei venituri din amenzi și sancțiuni. Conform practicilor abuzive din anii precedenți, constatăm că Guvernul încasează sute de milioane de lei amenzi și penalități în situația în care afacerile mici și mijlocii abia de se mențin/supraviețuiesc. Aportul și intervenția autoritățile statale la dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii rămân a fi rapoarte false doar pe hârtie. De facto însă antreprenorii sunt jefuiți în mod barbar de către stat. Unul din cei mai frecvenți factori vociferați în refuzurile de a investi în dezvoltarea afacerilor sunt intervenţiile administrative frecvente în activitatea agenţilor economici, inclusiv sub forme de controale şi inspecţii, precum și birocraţia generală, protecţionismul şi corupţia, inclusiv la executarea funcțiilor de control de către instituțiile abilitate în proces de control/inspectare a întreprinderilor mici și mijlocii. La aceşti factori, se mai adaugă factorii de natură obiectivă, aşa ca economia de dimensiuni mici, puterea de cumpărare scăzută a populaţiei, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii dezvoltate pentru afaceri etc, toate luate împreună capabile să transforme activitatea antreprenorială într-un infern. Reieșind din toate cele expuse și ținând cont de importanța vitală a domeniului businessului mic și mijlociu pentru reabilitarea social-economică a Moldovei, este necesară instituirea unui moratoriu asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii pentru cel puțin un an bugetar, ceea ce ar fi o primă etapă a implementării legi cu privire la întreprinderile mici și mijlocii privind sprijinul real al acestui sector. Principalele prevederi ale proiectului. Legea* prevede instituirea moratoriului pentru o perioadă de un an, și anume pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2020, asupra controalelor de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii cu perioada de extindere la discreția Guvernului până în 30 iunie 2021. Moratoriul propus se referă la controalele planificate și inopinate, efectuate de organele de stat, inclusiv fiscale. În partea ce ține de controlul vamal, moratoriul se aplică doar controalelor ulterioare, efectuate conform prevederilor stabilite de Codul vamal. Moratoriul nu se aplică asupra controlului efectuat: - în cadrul urmăririi penale; - de Banca Națională a Moldovei; - de Curtea de Conturi a Republicii Moldova; - de Comisia Națională a Pieței Financiare în privința persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitate de asigurare; - alte tipuri de controale de stat prevăzute la art. 1 alin. (4), al Legii. Ca excepție, în baza deciziei Ministerului Economiei, controlul de stat poate fi efectuat dacă există un pericol iminent pentru viața și sănătatea populației, pentru securitatea economică a statului și pentru mediu. Pe perioada moratoriului se interzice ridicarea bunurilor și a dispozitivelor de stocare a datelor în cadrul tipurilor de controale de stat prevăzute expres în Lege. Se interzice organelor de control abilitate să aplice sechestru sau sigilii pe bunuri, încăperi sau oricare alte obiecte, ori să întreprindă alte măsuri ce ar duce la suspendarea completă sau parțială a activității persoanelor supuse controlului, cu excepția controlului efectuat în cadrul urmării penale, de către Banca Națională a Moldovei, în domeniul respectării normelor anti-incendiu și în cazul efectuării controlului de stat excepțional. Până la expirarea termenului de trei luni, Guvernul este în drept să decidă privitor la prelungirea moratoriului asupra controlului de stat. În cazul efectuării unui control de stat cu încălcarea prevederilor Legii, persoanele afectate sunt în drept să apeleze la poliție pentru stoparea acțiunilor ilicite, inclusiv pentru evacuarea din incintă a persoanelor care efectuează controlul. Controalele de stat în desfășurare, care cad sub incidența Legii, încetează la data instituirii moratoriului, cu întocmirea actului de constatare în termen de cinci zile lucrătoare. Locul actului în sistemul legislației. Legea emisă coform propunerilor din proiect ține de aplicarea unei practici deja existente, testate pe o perioadă de 3 luni în anul de gestiune bugetară 2016. Extinderea și aplicarea terenului de un an care cuprinde anul bugetar 2020, cu posibilitate de extindere în prima jumătate din anul 2021, va da posibilitatea reducerii oricăror riscuri care se percep la nivelul administrației publice centrale cu referință la posibilitatea de diminuare a veniturilor bugetare, dar și va crea condiții motivaționale de investiții pe termen scurt la nivelul businessului mic și mijlociu. Efectul social-economic al proiectului. Prevederile legii aplicate pe o perioadă de un an calendaristic va asigura antreprenoriatul de lipsa intervențiilor administrative din partea organelor de control, precum și de acțiunile abuzive demonstrate în majoritatea cazurilor de reprezentanții instituțiilor de control, care vin cu intenția de a executa un plan de amendare a întreprinderilor în scopul acoperirii găurilor financiare create în urma furturilor de miliarde din sistemul bancar. Aplicarea moratoriului asupra controlului de stat pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, va stimula îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de desfășurare a activității antreprenoriale în ansamblu, pentru micul business, precum și indicatorii demografici ai întreprinderilor, cu contribuții semnificative la imaginea Republicii Moldova. 16 decembrie 2019

citește mai mult

13 Decembrie 2019

Mesajul lui Andrei Năstase în legătură cu aniversarea a 4-a a Platformei DA...

Astăzi Platforma Demnitate și Adevăr împlinește 4 ani. Anume la 13 decembrie 2015 a avut loc congresul de constituire al partidului, în cadrul căruia am fost ales Președinte al formațiunii, iar lupta pentru eliberarea țării de regimul dictatorial care a instituit un genocid social fără precedent și edificarea statului de drept a fost declarată deziderat politic principial și irevocabil. În acești ani partidul a evoluat, s-a fortificat, a creat premisele necesare pentru schimbarea regimului cleptocratic, mafiot, antipopular, care a ținut în captivitate Republica Moldova. Au fost constituite structurile noastre teritoriale, în jurul cărora s-au coagulat cei mai curajoși și integri oameni ai cetății, cum ne-am obișnuit să-i numim. Iar pe dimensiunea recunoașterii internaționale am reușit să devenim parte a celui mai puternic partid european – Partidul Popular European, care ne-a susținut în toate demersurile noastre dincolo de hotarele Republicii Moldova pentru a determina partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova să reacționeze prompt la derapajele antidemocratice grave din țara noastră. În toată această perioadă Platforma Demnitate și Adevăr a fost cea mai combativă, perseverentă și temerară formațiune politică. Tocmai de aceea persecuțiile, intimidările, linșajul mediatic al liderilor, membrilor și simpatizanților noștri au fost extrem de dure, atingând cote ireconciliante în special în perioada campaniilor electorale. Dar am rezistat, nu am cedat și am continuat să luptăm pentru valorile democratice și drepturi egale pentru toți în fața legii. Pe parcursul activității noastre ca entitate politică am adoptat zeci de declarații pe cele mai stringente probleme ale societății noastre cu soluții clare, perfect fezabile, cu mecanisme explicite de implementare. Am elaborat politici în toate domeniile importante de dezvoltare ale țării noastre și am optat continuu pentru un stat de drept și edificarea unei țări pentru care exodul populației să nu mai fie un fenomen inerent, a unei țări în care să vrei să trăiești. Oamenii de mare calitate, verticalitate, curaj și activism civic de excepție sunt cea mai mare valoare a Platformei Demnitate și Adevăr, care, să nu uităm, este o emanație a voinței populare exprimată la Adunarea Națională la care au participat circa o sută de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Am fost și rămânem alternativa cea mai solidă a unei guvernări autocrate și indezirabile. Am fost și suntem un partid pro-european, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană fiind cartea de căpătâi a tuturor aspirațiilor noastre politice și a activității noastre cotidiene. Implementarea acestui document strategic este dezideratul nostru esențial și asta nu se negociază. Ne dorim ca Republica Moldova să fie un partener credibil pentru țările civilizate, un stat de drept în care justiția și toate instituțiile statului să fie funcționale și independente de ingerințele politice, puterea decizională locală să fie descentralizată, iar reformele sistemice și instituționale să fie reale și nu mimate, toate în beneficiul oamenilor și nu a unor clanuri de interese private. Vom colabora și în continuare cu forțele politice pro-europene, realmente democratice din țara noastră, pledând pentru unitate, consolidare și efort comun, concertat, direcționat spre restabilirea dreptății și echității sociale. Am demonstrat că putem face acest lucru și suntem capabili să perseverăm în demersurile noastre democratice în perioada scurtei guvernări a blocului ACUM, asumându-ne toate greșelile și eșecurile, învățând să tragem concluzii edificatoare din acestea. Republica Moldova se confruntă acum din nou cu reale pericole de izolare internațională, derapaje antidemocratice și riscuri majore de regres economic. Este pus în pericol și parcursul european al țării noastre. De aceea Platforma Demnitate și Adevăr își reiterează ferm poziția intolerantă față de abuzuri de orice gen, față de veleitățile autocrate ale actualei guvernări, față de jocurile politice ale alianței PSRM-PD în detrimentul statului de drept și își reafirmă cu tărie dezideratele consfințite în statutul nostru, în programele electorale și în conștiința fiecăruia dintre noi: noi nu cedăm, noi vom învinge! Andrei Năstase, Președinte al Platformei Demnitate Și Adevăr 13 decembrie 2019

citește mai mult

09 Decembrie 2019

Declarația Platformei Demnitate şi Adevăr privind criza aprovizionării cu gaze și energie elect...

Republica Moldova traversează o perioadă dificilă, marcată și de recenta criză politică soldată cu demiterea guvernului reformator și pro-european al blocului ACUM. Sistemul energetic al țării, șubrezit de-a lungul anilor din cauza gestionării sale defectuoase, e pe cale să se prăbușească inclusiv din lipsa unor alternative viabile de alimentare a acestuia cu resurse energetice variate și suficiente. Punctul vulnerabil a atins apogeul acum când divergențele dintre Rusia și Ucraina privind condițiile semnării unui nou contract de tranzit al gazelor nu au fost depășite, iar documentul în vigoare expiră la 31 decembrie 2019. În aceste circumstanțe, Republica Moldova este singura ţară din Europa care ar putea rămâne în plină iarnă fără gaze și energie electrică, lăsând sute de mii de oameni pradă gerului și întunericului. În fapt, oamenii ar avea de suportat consecințele gestionării frauduloase, iresponsabile și criminale a sistemului energetic, a lipsei până în prezent a unei reţele de alternativă de aprovizionare cu gaze și energie electrică. Este absolut clar că în lipsa unui contract dintre Rusia și Ucraina privind tranzitul de gaze, o primă soluție de alternativă pentru depășirea temporară a crizei era aprovizionarea cu gaze utilizând reversul conductei transbalcanice, care are capacități limitate și nu acoperă în totalitate consumul țării noastre, dacă excludem Transnistria, Cuciurganul asigurând în proporție de 70 la sută piața Republicii Moldova cu energie electrică obținută în urma valorificării gazelor rusești. Conștientizând dimensiunea și consecințele unui asemenea scenariu, Platforma Demnitate și Adevăr, prin vocea vicepreședintelui Platformei DA şi al Parlamentului, Alexandru Slusari, a cerut în plen ministrului economiei și infrastructurii să se prezinte în Parlament cu informații exhaustive despre măsurile întreprinse în vederea depășirii unei eventuale crize. Spre marele nostru regret, majoritatea PD-PSRM a respins inițiativa Platformei DA, apropiind astfel țara de un dezastru social-economic fără precedent. În aceste condiții incerte, preşedintele și guvernul său aservit dau asigurări contradictorii pe la televiziuni că nu ar exista motive de îngrijorare. In timp ce Igor Dodon se dă cu părerea (fără a oferi mai multe detalii tehnice și garantii de realizare) că indiferent de relațiile dintre Rusia și Ucraina pe subiectul tranzitului, Moldova va primi gaze din Federația Rusă și după 1 ianuarie 2020 prin trei modalități de furnizare, guvernul Chicu a decis în regim de urgență inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru obținerea unui credit în vederea procurării unor cantități de gaze naturale din Ucraina sau Uniunea Europeană! Urgența si obscuritatea acestor acțiuni, care denotă o panică vădită, ridică si mai multe semne de întrebare, inclusiv privind condițiile acestui credit de urgență, cuantumul prețului la gazele procurate în plină iarnă și alte aspecte ce țin de transparența actului decizional. Art. 85 al Legii nr.108/27.05.2016 cu privire la gazele naturale stipulează: “(9) Furnizorii care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art.89 şi 90 procură gaze naturale la cel mai mic preţ, asigurând totodată fiabilitatea furnizării gazelor naturale către consumatorii finali. Aceşti furnizori sunt obligaţi să încheie şi să prelungească contractele de procurare a gazelor naturale în termene rezonabile şi să le prezinte spre avizare ANRE cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea contractelor precedente”. Deşi Moldovagaz SA a fost avertizată despre necesitatea urgentării negocierii și semnării contractelor de livrare și transport a gazelor naturale spre/prin Republica Moldova pentru a face realizabilă avizarea acestora, MoldovaGaz încă nu a prezentat contractele semnate, ceea ce face imposibilă aplicarea condițiilor legale și respectarea obligațiunilor față de consumatorii finali din țară. Lipsa unei comunicări și informări adecvate și transparente despre rezultatele negocierilor cu Gazprom, cu operatorii de transport din Ucraina, România și Bulgaria, care ar fi trebuit să asigure realizarea reversului de gaze naturale din piața europeană spre Republica Moldova, creeaza mari ingrijorări și incertitudini în societate. Mai mult decât atât, apropierea de termenul limită a valabilității contractelor existente între cele două țări și lipsa unor soluții reale de asigurare a pieței intene și a securității energetice, creează riscuri majore atât pentru populație, cât și pentru sectoarele economiei naționale care riscă să înregistreze pierderi financiare considerabile. Ținem să anunțăm opinia publică și cetățenii că în cadrul guvernului Blocului ACUM am fost pe ultima sută de metri pentru a rezolva această problemă, definitivând mai multe soluții alternative. Precizăm că Republica Moldova are nevoie de aproximativ 17-18 mln m3 de gaze pe zi pentru ambele maluri ale Nistrului pe perioada rece. În cazul tergiversării lansării gazoductului Turkstream care urma să alimenteze ruta Transbalcanică în regim revers, era planificată procurarea în totalitate a cantității necesare din surse alternative. Au fost identificate surse bugetare, care ar fi fost o soluție temporară pentru procurarea volumului de gaze suficient până la lansarea gazoductului Turkstream. Considerăm imperios necesar ca la etapa actuală cel puțin MoldovaGaz să inițieze semnarea unui contract standard de tranzit cu Ucraina până la activarea acestei opțiunii în situația în care Moldova va fi nevoită să cumpere gaze naturale din alta țari decât Rusia. Asemenea oportunitate există și vecinii noștri au propus deja o astfel de soluție. În acest sens, se impune crearea de urgență a unei celule de criză cu implicarea factorilor de decizie din partea guvernului, sectorului energetic, experți naționali și internaționali pentru elaborarea unui plan național anticriză cu soluții clare. Cerem autorităților statului transparență maximă pe acest subiect sensibil pentru toți cetățenii noștri. Dacă nu se va ține cont de sugestiile noastre politice, dacă guvernarea va ignora soluțiile propuse de Platforma Demnitate și Adevăr și nu va stinge criza energetică până la 1 ianuarie, lăsând țara în frig și întuneric, ne rezervăm dreptul să declanșăm acțiuni masive de protest pentru a determina demisia și tragerea la răspundere penală a tuturor decidenților vinovați.

citește mai mult