ACASĂ/ Declarații

Declarația Platformei DA privind Politica fiscală propusă de guvernul Chicu – un document făcut în pripă, ce nu va avea efecte pozitive pentru economie.

06 Decembrie 2019

Stimați reprezentanți ai guvernului,

Politica fiscală pe care ne-ați propus-o astăzi pentru aprobarea reprezintă un document sterp și făcut în pripă. Măsurile fiscale nu rezolvă absolut nimic și nu vor avea efecte pozitive pt economie.

1.Propuneți să impozitați serviciile on-line. Din start, putem prognoza că măsura va genera haos și mult disconfort pentru consumatorii de servicii online, mai ales că inițiativele sunt lansate în pragul sărbătorilor de iarnă când când corporațiile internaționale deja au aprobat atât bugetele lor pt 2020, cât și planurile operaționale. Cum poți introduce măsuri fiscale care afectează companiile globale cu doar câteva zile înainte de intrarea legii în vigoare? Impozitând aceste servicii (online shopping, muzică, divertisment) practic reiese că noi declarăm război marilor giganți ai industriilor globale de software, în condițiile în care nu este clar cum vor fi tranșate litigiile acestora cu UE și China. Are oare RM curajul și priceperea să-și apere consumatorii în raport cu acești giganți cu capitaluri de trilioane, cum sunt Google, Oracle, Amazon, și are Guvernul de la Chișinău variante de rezervă în cazul unui boicot față de RM? Știe actualul PM cum ce urmează după expunerea statului pe care-l guvernează la așa riscuri fără precedent? Are nevoie RM de o izolare față de tehnologiilor moderne on-line? Oare ce ce nu experimentați pe șoareci, stimați tovarăși, înainte de a propune o politică fiscală bazată pe ipoteze neverificate? Omori o piață de 500 mln lei anual cu cea mai mare rată de creștere (30%) în ipoteza obținerii unor venituri de la giganți care pot izola RM de sfera comerțului lor electronci. Ce facem în acest caz cu sumedenia de beneficii pe care aceste companii le oferă studenților, școlilor, care beneficiază de reduceri la software și servicii online? Cel mai grav mi se pare că acțiunile voastre pot deconecta businesul IT de infrastructura tehnologiilor moderne (SAP, ADOBE, MICROSOFT) ori crește riscurile prezenței lor în RM. Nu vi se pare că cineva vrea să bage RM în evul mediu, însă cetățenii nu au votat pentru asta. Când Guvernul vorbește de impozitarea serviciilor online, el uită să facă distincția între divertisment și soft educațional. Doriți să impozitați aplicațiile de lucru pt specialiști care studiază ingineria, disignul, arhitectura, modelarea matematică? Toți ei folosesc aplicații on-line. E critic să evităm impozitarea educației.

2. Deducerea plăților efectuate către salariați. Aparent,această normă rezolvă un conflict dintre mediul de afaceri și organele fiscale. Dar oamenii de afaceri au așteptat altceva – că vor reveni la susținerea tichetelor de masă. PSRM a promis revenirea la subiectul ticketelor de masă în toamnă și iată că vine și bugetul pe 2020, dar nu se vede revenirea. Cca 60% din companiile care utilizau ticketele de masă, susțin astăzi că renunță la ele. Ceilalți vor renunța poate mai târziu. Piața ticketelor de masă – 360 lei în 2019, iar după decizia de stopare a acestei forme de stimulare a angajaților bugetul de stat va pierde cel puțin 40 mln lei din TVA fără a obține veniturile așteptate din asigurările sociale, medicale și impozitul pe venit. Fugind după !ratările bugetare! Din impozitul pe salariu am îngropat o piață și am ratat încasările TVA. Asta am dorit să auzim acum. Ați venit să ne mințiți cu deducerile

3. Extinderea cu 1 an a facilităților la impozitarea dobânzilor bancare. Propunerea nu este nicidecum ceea ce pare. Pot compara acest subiect doar cu argumentul folosit de Leancă și Gaburici la transmiterea de garanții pentru ”jaful secolului” (2014-2015). Vă explic. În condițiile în care 95% din toți deponenții dețineau doar 300 mln lei, statul a garantat 13 mlrd lei ca să ofere susținere escrocilor. Azi, 95% din toți deponenții dețin depozite de până la 20.000 lei. Aș înțelege grija statului pentru cei mai săraci deponenți. Numai că aceștea dețin doar 2% din volumul total de depuneri în bănci RM (max.1,5 mlrd), suma depunerilor e de cca 44 mlrd lei. Asta face ca așa numita ”grijă pentru deponenți” să însemne de fapt o scuză perfectă pt menținerea netaxată a super-bogaților, practic înafara sistemului fiscal al RM. Ce vă face să credeți că proprietarii de depozite de zeci de milioane nu trebuie să plătească? Asta vă spune ideologia de partid? Sau ea se aplică numai în alegeri? Ați calculat ce venituri ratate avem în acest caz? Vă spun eu – 120 mln lei anual. Cred că politica fiscală corectă e să apere micii deponenți, dar să aplice instrumente de echitate socială în raport cu marii deponenți care au obligații fiscale față de acest stat. Propunerle Dvs sunt parțiale și eronate.

4. Scutirea de impozit pe venit a asociațiilor de co-proprietari din condominium. Este o normă firească, ori condominiumurile nu au venituri. Dar, întrebarea este – mai avem noi oare condominium în RM? De ani buni este blocată legislația în domeniul dat. Legea condominiumului trebuie să devină prioritatea N.1 pe agenda guvernului parlamentului. În mod aberant, numai fondul de locuit din Municipiul Chișinău a acumulat datorii de 2,5 mlrd lei, și asta doar la căldură, fără a mai include datoriile la apă, canalizare, deșeuri, alte utilități. Vă imaginați ce se întâmplă la nivelul micilor orașe din RM? Și asta pentru că legea nu a intrat în vigoare,iar problemele de sistem în adminitrarea blocurilor locative prezice dezastru și faliment. Asta nu-i o problemă sufiicent de importantă pentru a o include în politica fiscală pentru anul 2020? Iată asta înseamnă miopie.

5. Achitarea TVA pentru serviciile importate. Guvernul vrea să simplifice procedura de impozitare a companiilor locale care achizționează publicitate on-line de peste hotare. Dar știți oare că 90% din toată publicitatea on-line din RM este furnizată pe platforme străine (Google, FB, Odnoklassniki)? Ce politică are acest guvern pentru ca sectorul ICT să-și crească cota de piață în raport cu furnizorii străini de publicitate? Ori acest guvern se gândește numai la creșterea de taxe și impozite? Acest guvern procedează exact ca fata babei, care strigă tare ca a găsit mărgica, lăsând înafara atenției sale adevăratele probleme de stagnare a economiei naționale și de lipsă a unor motoare de creștere.

6. Extinderea bazei impozabile la automobilele importate. Acciza la automobile este utilizată într-o țară care are industrie automobilistică și vrea să-și protejeze piața de importuri. În RM, aplicarea acestei accize este mai degrabă rezultatul unui lobby agresiv, deschis și fără rușine, în favoarea saloanelor auto de lux, care folosește acest guvern ca pe o măușă. Păgubiții sunt însă 85% din cetățenii RM care-și procură automobilele din străinătate și vor plăti aceste accize pe care le-ați întrodus în politica fiscală, pentru că acestui guvern se pare că nu-i pasă de oamenii simpli. ȘI nu are aici nici o treabă aici mediul sănătos, taxa ecologică, etc. Statul poate reglementa ecologia la diverse etape, i.e. la testarea automobilelor dar nu trebuie să creeze bariere fiscale suplimentare omului simplu. Știți oare, Dl PM că astăzi avem 56 accize la automobile, în dependență de vârstă și capacitatea motorului? Acum vreți să întroduceți și acciza de ”preț”, care va crea noi distorsiuni de sistem, în care, numai la importul de automobile vor exista cca 560 tipuri de accize. Cei bogați (care achită fără probleme automobile de 75,000 euro și mai mult) plătesc o acciza de 18 ori mai mică decât persoanele cu venituri modeste, care achiziționează automobile cu valoarea de până la 5.000 euro. Asta-i echitatea socială pe care o doriți? Numiți-o altfel! Vă dau un sfat – anulați haosul de la importul de autoturisme, aplicând norma legală obișnuită, logică, cunoscută în toată lumea și în RM, cu excepția autoturismelor, și aplicțai TVA în loc de accize. Un singur TV de 20% egal pentru toți în loc de 560 tipuri de accize va face economia mai suplă și mai echitabilă. Cine spune că bugetul statului pierde bani la importul de automobile să știe că veniturile de bază în bugetul de stat provin din taxa pt folosirea drumurilor și accizele la benzină. Statul are suficiente pârghii să colecteze bani de la deținătorii de automobile și nu este echitabil social să mențină actualele deformări fiscale.

Regretăm că actualul guvern nu vine cu nici o inițiativă fiscală strategică, care ar demonstra că economia RM trece printr-o criză majoră și că nu învățăm decât foarte puțin din greșelile anilor trecuți. Observați că politica fiscală este bazată în temei pe economia consumistă, fără dezvoltare, fără creștere economică, și fără susținerea unor piloni de restartare a mediului de afaceri. Asta înseamnă să ai o gândire birocratică, folosită pentru scopuri politice clientelare, de moment, care nu poate crea dezvoltare. Pentru prima dată, exporturile RM stagnează și s-au oprit la 2,7 mlrd $, fapt care arată zero creștere timp de 1 an și jumătate și asta demonstrează că avem o economie plafonată, care și-a epuizat potențialul de creștere. Ar fi trebuit să avem și soluții noi, dar nu avem de la cine primi asemenea abordare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

27 Mai 2020

Platforma DA cere reluarea ședințelor plenare ale Parlamentului: nu împiedicați crearea comisiei...

Platforma Demnitate și Adevăr cere reluarea ședințelor plenare ale Parlamentului și anularea tuturor formelor de abuz atât împotriva deputaților, în particular, cât și a instituției legislative în general. Carantinarea deputaților și anularea ședințelor Parlamentului, urmare a unor situații și decizii dubioase, exploatate cinic de conducerea legislativului, le calificăm ca pe o încercare de a obstrucționa actul legislativ, dar, mai ales, de a împiedica crearea comisiei parlamentare de anchetă în cazul președintelui Igor Dodon, bănuit de acte grave de corupție și îmbogățire ilicită, precum și amânarea discreționară a votului pe marginea legii organizațiilor necomerciale, imperios necesară pentru deblocarea finanțării europene, în valoare de peste 600 de milioane de lei. Inițiativa Platformei DA privind crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe marginea acțiunilor de corupție ale președintelui Igor Dodon, săvârșite cu sau fără participarea ex- președintelui PD, Vladimir Plahotniuc, cunoscute publicului prin intermediul presei, a unor dezvăluiri și investigații jurnalistice, trebuie de urgență implementată. Platforma DA își asumă președinția acestei comisii de anchetă, având ca experiență anterioară rapoartele credibile în dosarele fraudei bancare și privatizărilor ilicite, rezultate din activitatea comisiilor parlamentare de anchetă, conduse de vicepreședinții Platformei DA, Alexandru Slusari și Igor Munteanu. Totodată, cerem convocarea de urgență a Parlamentului pentru votul în lectura finală a legii organizațiilor necomerciale, ca ultimă condiție pentru accesarea tranșei a doua, în valoare de 30 de mln de euro, din asistența macrofinanciară, prevăzută în memorandumul semnat în 2017 cu  Uniunea Europeană. Ne adresăm deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, care au trecut testul COVID -19, să se alăture demersului Platformei DA și să ceară reluarea ședințelor plenare. Orice tergiversare a activității legislativului o calificăm ca pe o  conjurație a lui Igor Dodon și PSRM cu  clanurile oligarhice, care sugrumă Republica Moldova și o tentativă clară de protecție a actualului președinte. Constatăm cu îngrijorare că așa cum în perioada martie - iunie 2019 lucrările Parlamentului au fost blocate intenționat pentru a permite finalizarea unor negocieri oculte între Plahotniuc și Dodon (eșuate într-un final), în aceste zile, invocând o pretinsă criză sanitară la nivelul forului legislativ al Republicii Moldova, s-a creat din nou, în mod artificial, o criză susținută cu evidență de PSRM și aliații săi. Parlamentul este blocat prin terptipuri birocratice care îngrădesc dreptul poporului Republicii Moldova de a-și exercita puterea prin intermediul reprezentanților legal aleși.  

citește mai mult

01 Mai 2020

Declarația Platformei DA privind imixtiunea în actul de justiție și hărțuirea judecătorilor...

Platforma DA a luptat întotdeauna pentru edificarea statului de drept în Republica Moldova și consideră inadmisibile actele de imixtiune în justiție. Orice ingerință în actul de justiție și, cu atât mai mult, orice intimidare a judecătorilor este anticonstituțională, abuzivă, total inacceptabilă într-un stat democratic și trebuie pedepsită conform legii. Platforma DA declară cu toată vehemența că hărțuirea judecătorilor Curții Constituționale care au manifestat intoleranță față de încălcarea grosolană a principiului independenței Înaltei Curți este categoric condamnabilă și nu poate fi îngăduită sub niciun pretext și în nicio formă. Atât timp cât acest subiect a parvenit în spațiul public din surse speculative am manifestat reticență. Dar din moment ce însuși judecătorii de la CC afirmă că au probe prin care intimidarea lor poate fi susținută, situația devine extrem de gravă. Deja patru judecători ai CC au anunțat că intenționează să depună un demers la Procuratura Generală, deoarece ar deține probe că sunt filați și intimidați și își rezervă dreptul să sesizeze și instituțiile internaționale pe acest fapt. Atenționăm că gravitatea ilegalităților este aprofundată în special de faptul că acest lucru se întâmplă în ajunul examinării sesizărilor privind constituționalitatea acordului de creditare a Republicii Moldova de către Federația Rusă, încheiat fără a se ține cont de protejarea intereselor naționale economice ale Republicii Moldova. În acest context Platforma DA se adresează partenerilor externi, în special Uniunii Europene, Consiliul Europei și Comisiei de la Veneția să monitorizeze îndeaproape acest caz fără precedent, când majoritatea judecătorilor Curții Constituționale sunt șantajați, filați și intimidați de puterea actuală din Republica Moldova prin implicarea structurilor menirea cărora este să asigure respectarea legii și nicidecum transformarea țării noastre într-un stat polițienesc în avantajul factorului politic. Stimați cetățeni, consecințele unor asemenea acțiuni de intimidare fățișă a judecătorilor în cel mai înalt for al justiției din țară pot fi foarte grave. Ne putem aștepta inclusiv la stoparea oricărui sprijin financiar din partea UE, ceea ce ar avea un impact ireparabil asupra situației social-economice actuale când ne confruntăm cu trei crize majore — pandemia, depresiunea social-economică și seceta severă. Abuzurile incalificabile ale guvernării pun în pericol chiar și Acordul de Asociere cu UE și Acorul de Liber Schimb. De asemenea imixtiunea grosolană în justiție pune în real pericol libera circulație în țările UE și - putea să ne confruntăm la un moment dat cu reintroducerea vizelor. Platforma DA consideră total iresponsabil și abuziv comportamentul puterii privind inamovibilitatea actului justiției și constată că prin acesta președintele Dodon demonstrează interesul său exclusiv electoral, mergând va-banc și sfidând cu nerușinare aspirațiile cetățenilor și securitatea țării. Stimați cetățeni, vă îndemnăm să fiți vigilenți și ireconciliabili cu fărădelegea. Vă îndemnăm să fiți pregătiți să aparăm independența justiției care este o condiție indispensabilă a continuării parcursului european al Republicii Moldova. Independența Curții Constituționale nu poate fi suprimată prin șantajul unei guvernări care își construiește politicile administrative exclusiv în scopul promovării lui Igor Dodon pentru cel de-al doilea mandat de președinte.

citește mai mult

28 Aprilie 2020

Andrei Năstase privind măsurile urgente de contracarare a consecințelor nefaste ale secetei și ...

Platforma DA constată cu îngrijorare nedisimulată că în această perioadă agricultura Republicii Moldova se confruntă cu cea mai severă secetă de la declararea independenței statale. În această iarnă s-a întâmplat pentru prima dată ca terenurile agricole să nu fie acoperite cu zăpadă măcar pentru câteva zile. Cantitatea precipitațiilor și rezervele de umeditate în sol ajung în medie la 25-30% din norma multianuală, iar restricțiile impuse în starea de urgență au influențat extrem de negativ aprovizionarea agricultorilor сu fertilizanți și produse de uz fitosanitar. Mai mult decât atât, înghețurile de primăvară timpurie au afectat în proporție de 70-80% plantațiile de caiși, migdal și piersici și în proporție  de 40-50% — plantațiile de cireș, vișin și prun, precum și semănăturile de rapiță de toamnă. În marea majoritate a raioanelor situația fermierilor este critică, fiind agravată și de problemele intervenite în procesul comercializării produselor pe piața internă, dar și în cadrul exporturilor din cauza limitării drastice a circulației. În asemenea condiții zeci de mii de fermieri riscă să falimenteze și astfel va fi pusă în pericol major securitatea alimentară a țării care va deveni și mai dependentă de importul produselor agroalimentare. Evident că acest fapt va genera implicit o creștere semnificativă a balanței negative de plată. Ținând cont de riscurile enunțate și în baza mai multor consultări cu agricultorii, Platforma DA cere guvernării  să întreprindă de urgență următoarele măsuri: -        Să creeze o comisie guvernamentală cu implicarea partenerilor de dezvoltare, imputernicită să evalueze impactul secetei, a înghețurilor și a crizei pandemice asupra sectorului agroalimentar; -        Să evalueze oportunitatea  declarării stării de urgență cu caracter natural în toată țara sau în mai multe raioane ,  fără a limita drepturile  fundamentale ale oamenilor; -        Să elaboreze rapid mecanismul eliberării certificatelor confirmative ale circumstanțelor de forță majoră în condițiile stării de urgență, ceea ce ar permite fermierilor să obțină aceste certificate în vederea simplificării negocierilor cu creditorii; -        Să aprobe  cu maximă celeritate regulamentul privind mecanismul utilizării apelor subterane în scopul irigării terenurilor agricole; -        Să se adreseze partenerilor externi în vederea asistenței financiare pentru a depăși criza naturală; -        Să suplinească Fondul de Dezvoltare a Agriculturii cu minim 500 mln lei pentru plăți directe întreprinderilor agricole, inclusiv celor zootehnice, care au avut de suferit în urma secetei și a înghețurilor; -        Să scutească întreprinderile care au avut de suferit  în urma secetei și a înghețurilor de plata impozitului pe venit; -        Să amâne cu cel puțin 6 luni achitarea în bugetul public național de către întreprinderile respective a impozitelor și a taxelor aferente plăților salariale; -        Să procure pentru  rezerva de stat minim 150 de mii de tone de grâu alimentar și 150 de mii de tone de porumb la un preț avantajos pentru agricultori în vederea limitării exportului producției; -       Să publice informația exhaustivă privind stocurile cerealelor în Republica Moldova, ajustând exporturile necesităților interne ale țării. Platforma DA avertizează guvernarea asupra consecințelor dezastruoase ireversibile în cazul inacțiunilor sale privind situația critică din agricultură și-i cere insistent să renunțe și în acest caz la jocurile iresponsabile  în scopuri electorale. Nu e de glumit, stimați tovarăși, atunci când cetățenii țării noastre riscă să se confrunte dincolo de criza pandemică și cu o criză alimentară! Populismul și minciuna nu ne vor salva. Avem nevoie de măsuri eficiente, responsabile, urgente pentru a preveni impactul nefast dublu al pandemiei și al catastrofei naturale. Platforma DA va contribui cu tot ce are la dispoziție, inclusive specialist și expertiză, pentru a sprijini guvernul în cazul când acesta va pune în aplicare setul de măsuri propus de noi și, eventual, alte măsuri de salvgardare a securității alimentare a Republicii Moldova. Andrei Năstase, Președinte al Platformei DA 28 aprilie 2020  

citește mai mult