ACASĂ/ Declarații

Declarația Platformei DA privind Politica fiscală propusă de guvernul Chicu – un document făcut în pripă, ce nu va avea efecte pozitive pentru economie.

06 Decembrie 2019

Stimați reprezentanți ai guvernului,

Politica fiscală pe care ne-ați propus-o astăzi pentru aprobarea reprezintă un document sterp și făcut în pripă. Măsurile fiscale nu rezolvă absolut nimic și nu vor avea efecte pozitive pt economie.

1.Propuneți să impozitați serviciile on-line. Din start, putem prognoza că măsura va genera haos și mult disconfort pentru consumatorii de servicii online, mai ales că inițiativele sunt lansate în pragul sărbătorilor de iarnă când când corporațiile internaționale deja au aprobat atât bugetele lor pt 2020, cât și planurile operaționale. Cum poți introduce măsuri fiscale care afectează companiile globale cu doar câteva zile înainte de intrarea legii în vigoare? Impozitând aceste servicii (online shopping, muzică, divertisment) practic reiese că noi declarăm război marilor giganți ai industriilor globale de software, în condițiile în care nu este clar cum vor fi tranșate litigiile acestora cu UE și China. Are oare RM curajul și priceperea să-și apere consumatorii în raport cu acești giganți cu capitaluri de trilioane, cum sunt Google, Oracle, Amazon, și are Guvernul de la Chișinău variante de rezervă în cazul unui boicot față de RM? Știe actualul PM cum ce urmează după expunerea statului pe care-l guvernează la așa riscuri fără precedent? Are nevoie RM de o izolare față de tehnologiilor moderne on-line? Oare ce ce nu experimentați pe șoareci, stimați tovarăși, înainte de a propune o politică fiscală bazată pe ipoteze neverificate? Omori o piață de 500 mln lei anual cu cea mai mare rată de creștere (30%) în ipoteza obținerii unor venituri de la giganți care pot izola RM de sfera comerțului lor electronci. Ce facem în acest caz cu sumedenia de beneficii pe care aceste companii le oferă studenților, școlilor, care beneficiază de reduceri la software și servicii online? Cel mai grav mi se pare că acțiunile voastre pot deconecta businesul IT de infrastructura tehnologiilor moderne (SAP, ADOBE, MICROSOFT) ori crește riscurile prezenței lor în RM. Nu vi se pare că cineva vrea să bage RM în evul mediu, însă cetățenii nu au votat pentru asta. Când Guvernul vorbește de impozitarea serviciilor online, el uită să facă distincția între divertisment și soft educațional. Doriți să impozitați aplicațiile de lucru pt specialiști care studiază ingineria, disignul, arhitectura, modelarea matematică? Toți ei folosesc aplicații on-line. E critic să evităm impozitarea educației.

2. Deducerea plăților efectuate către salariați. Aparent,această normă rezolvă un conflict dintre mediul de afaceri și organele fiscale. Dar oamenii de afaceri au așteptat altceva – că vor reveni la susținerea tichetelor de masă. PSRM a promis revenirea la subiectul ticketelor de masă în toamnă și iată că vine și bugetul pe 2020, dar nu se vede revenirea. Cca 60% din companiile care utilizau ticketele de masă, susțin astăzi că renunță la ele. Ceilalți vor renunța poate mai târziu. Piața ticketelor de masă – 360 lei în 2019, iar după decizia de stopare a acestei forme de stimulare a angajaților bugetul de stat va pierde cel puțin 40 mln lei din TVA fără a obține veniturile așteptate din asigurările sociale, medicale și impozitul pe venit. Fugind după !ratările bugetare! Din impozitul pe salariu am îngropat o piață și am ratat încasările TVA. Asta am dorit să auzim acum. Ați venit să ne mințiți cu deducerile

3. Extinderea cu 1 an a facilităților la impozitarea dobânzilor bancare. Propunerea nu este nicidecum ceea ce pare. Pot compara acest subiect doar cu argumentul folosit de Leancă și Gaburici la transmiterea de garanții pentru ”jaful secolului” (2014-2015). Vă explic. În condițiile în care 95% din toți deponenții dețineau doar 300 mln lei, statul a garantat 13 mlrd lei ca să ofere susținere escrocilor. Azi, 95% din toți deponenții dețin depozite de până la 20.000 lei. Aș înțelege grija statului pentru cei mai săraci deponenți. Numai că aceștea dețin doar 2% din volumul total de depuneri în bănci RM (max.1,5 mlrd), suma depunerilor e de cca 44 mlrd lei. Asta face ca așa numita ”grijă pentru deponenți” să însemne de fapt o scuză perfectă pt menținerea netaxată a super-bogaților, practic înafara sistemului fiscal al RM. Ce vă face să credeți că proprietarii de depozite de zeci de milioane nu trebuie să plătească? Asta vă spune ideologia de partid? Sau ea se aplică numai în alegeri? Ați calculat ce venituri ratate avem în acest caz? Vă spun eu – 120 mln lei anual. Cred că politica fiscală corectă e să apere micii deponenți, dar să aplice instrumente de echitate socială în raport cu marii deponenți care au obligații fiscale față de acest stat. Propunerle Dvs sunt parțiale și eronate.

4. Scutirea de impozit pe venit a asociațiilor de co-proprietari din condominium. Este o normă firească, ori condominiumurile nu au venituri. Dar, întrebarea este – mai avem noi oare condominium în RM? De ani buni este blocată legislația în domeniul dat. Legea condominiumului trebuie să devină prioritatea N.1 pe agenda guvernului parlamentului. În mod aberant, numai fondul de locuit din Municipiul Chișinău a acumulat datorii de 2,5 mlrd lei, și asta doar la căldură, fără a mai include datoriile la apă, canalizare, deșeuri, alte utilități. Vă imaginați ce se întâmplă la nivelul micilor orașe din RM? Și asta pentru că legea nu a intrat în vigoare,iar problemele de sistem în adminitrarea blocurilor locative prezice dezastru și faliment. Asta nu-i o problemă sufiicent de importantă pentru a o include în politica fiscală pentru anul 2020? Iată asta înseamnă miopie.

5. Achitarea TVA pentru serviciile importate. Guvernul vrea să simplifice procedura de impozitare a companiilor locale care achizționează publicitate on-line de peste hotare. Dar știți oare că 90% din toată publicitatea on-line din RM este furnizată pe platforme străine (Google, FB, Odnoklassniki)? Ce politică are acest guvern pentru ca sectorul ICT să-și crească cota de piață în raport cu furnizorii străini de publicitate? Ori acest guvern se gândește numai la creșterea de taxe și impozite? Acest guvern procedează exact ca fata babei, care strigă tare ca a găsit mărgica, lăsând înafara atenției sale adevăratele probleme de stagnare a economiei naționale și de lipsă a unor motoare de creștere.

6. Extinderea bazei impozabile la automobilele importate. Acciza la automobile este utilizată într-o țară care are industrie automobilistică și vrea să-și protejeze piața de importuri. În RM, aplicarea acestei accize este mai degrabă rezultatul unui lobby agresiv, deschis și fără rușine, în favoarea saloanelor auto de lux, care folosește acest guvern ca pe o măușă. Păgubiții sunt însă 85% din cetățenii RM care-și procură automobilele din străinătate și vor plăti aceste accize pe care le-ați întrodus în politica fiscală, pentru că acestui guvern se pare că nu-i pasă de oamenii simpli. ȘI nu are aici nici o treabă aici mediul sănătos, taxa ecologică, etc. Statul poate reglementa ecologia la diverse etape, i.e. la testarea automobilelor dar nu trebuie să creeze bariere fiscale suplimentare omului simplu. Știți oare, Dl PM că astăzi avem 56 accize la automobile, în dependență de vârstă și capacitatea motorului? Acum vreți să întroduceți și acciza de ”preț”, care va crea noi distorsiuni de sistem, în care, numai la importul de automobile vor exista cca 560 tipuri de accize. Cei bogați (care achită fără probleme automobile de 75,000 euro și mai mult) plătesc o acciza de 18 ori mai mică decât persoanele cu venituri modeste, care achiziționează automobile cu valoarea de până la 5.000 euro. Asta-i echitatea socială pe care o doriți? Numiți-o altfel! Vă dau un sfat – anulați haosul de la importul de autoturisme, aplicând norma legală obișnuită, logică, cunoscută în toată lumea și în RM, cu excepția autoturismelor, și aplicțai TVA în loc de accize. Un singur TV de 20% egal pentru toți în loc de 560 tipuri de accize va face economia mai suplă și mai echitabilă. Cine spune că bugetul statului pierde bani la importul de automobile să știe că veniturile de bază în bugetul de stat provin din taxa pt folosirea drumurilor și accizele la benzină. Statul are suficiente pârghii să colecteze bani de la deținătorii de automobile și nu este echitabil social să mențină actualele deformări fiscale.

Regretăm că actualul guvern nu vine cu nici o inițiativă fiscală strategică, care ar demonstra că economia RM trece printr-o criză majoră și că nu învățăm decât foarte puțin din greșelile anilor trecuți. Observați că politica fiscală este bazată în temei pe economia consumistă, fără dezvoltare, fără creștere economică, și fără susținerea unor piloni de restartare a mediului de afaceri. Asta înseamnă să ai o gândire birocratică, folosită pentru scopuri politice clientelare, de moment, care nu poate crea dezvoltare. Pentru prima dată, exporturile RM stagnează și s-au oprit la 2,7 mlrd $, fapt care arată zero creștere timp de 1 an și jumătate și asta demonstrează că avem o economie plafonată, care și-a epuizat potențialul de creștere. Ar fi trebuit să avem și soluții noi, dar nu avem de la cine primi asemenea abordare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

21 Ianuarie 2020

Platforma DA susține adoptarea unei legi Magnitsky ca măsură de securitate națională...

Platforma DA consideră că adoptarea unei legi de tip Magnitsky este o prioritate de importanță strategică. Proiectul de lege poartă numele lui Serghei Magnitsky, un avocat rus care a deconspirat şi a raportat informații prețioase despre crimele săvârșite de birocrați corupți din Rusia, implicați în fraude fiscale, motiv pentru care a fost arestat în 2008, torturat și omorât în bătaie într-o închisoare din Rusia în 2009. În 2012, Congresul SUA, cu votul bipartizan al ambelor partide, adoptă legea ”Russia and Moldova JV Repeal and Sergei Magnitsky Rule of Law Accountability Act of 2012”. Legea e promulgată de preşedintele SUA, iar în 2016 Congresul SUA prin ”Global Magnitsky Act” impune interdicții de viză și sancțiuni față de persoane responsabile de comiterea unor abuzuri grave: încălcarea drepturilor omului şi acte de corupție majore.   În 2020 Platforma DA consideră adoptarea acestei legi esențială și aceasta din urătoarele motive:   1.Este unicul vehicul legislativ care poate accelera anchetarea fraudei miliardului, aliniind RM la Global Accountability Act, o legislație internațională de integritate care devine populară în Europa. Mai multe state europene au adoptat deja legi după modelul ”legii Magnitsky”: UK, Estonia, Lituania, Letonia, urmează Germania etc. Au fost lansate discuții pe acest subiect în Parlamentul European, după ce au adoptat legi SUA, Canada și Republica Dominicană. Legea e un scut împotriva impunității și nicidecum nu vizează doar cetățenii ruși implicați în spălarea de bani, cunoscută sub numele de ”landromatul rusesc”. Orice alte persoane care comit abuzuri grave şi crime contra populației sau care săvârșesc infracțiuni contra ordinii constituționale din Republica Moldova pot fi incluse pe această listă, conform legii.   2. Prin această lege, Republica Moldova poate impune sancțiuni personale celor care comit încălcări grave ale drepturilor omului, securizându-și spațiul economic și politic de influența unor persoane cu cazier criminal. Societatea a obosit să aștepte rezolvarea fraudelor bancare, dar și tragerea la răspundere a unor oficiali implicați inclusiv în alte tipuri de infracțiuni grave, legate de corupție și încălcări ale drepturilor omului. Dacă acest parlament reprezintă cu adevărat interesele cetățenilor RM, nu ar trebui să existe niciun partid politic care să se opună acestei inițiative legislative de aliniere a RM la standarde de integritate Magnitsky și la sancționarea persoanelor responsabile, probând intenția și capacitatea de a crea condițiile necesare pentru a opri riscurile de securitate regională.   3. Impactul acestei legi poate fi uriaș. Legea va permite blocarea accesului la sistemul financiar-bancar pentru persoanele implicate în mari fraude bancare, grave încălcări ale drepturilor omului şi alte infracțiuni severe, conducând la interzicerea aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, confiscarea proprietăților și a bunurilor provenite din bani fraudați. Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale.   4. Legea Magnitsky reprezintă în sine o schimbare de paradigmă în domeniul care conjugă convențiile cu privire la drepturile omului de transparență, prevenire a corupției și combatere a impunității, în vederea extinderii și întăririi dreptului internațional. Unde-i lege nu-i tocmeală, doar așa putem fi siguri că putem educa publicul că legile au consecințe, că normele trebuie respectate și că orice infractor mai degrabă sau mai târziu va fi prins și deferit justiției.   Platforma DA consideră că, urmând exemplul altor țări în care s-au adoptat deja modificări de lege privind sancțiuni pentru activități de spălare a banilor, Republica Moldova trebuie să adopte legislația Magnitsky, pentru a oferi o dovadă în plus că are un parlament legitim, că are deputați care servesc legii și nu infractorilor. Suntem convinşi că sunt de aceiași părere multe personalități ale vieții academice, din societatea civilă, partidele politice și toți cei care-și doresc să apropie ziua în care Republica Moldova va fi tratată cu respect pentru reușitele de reformare a justiției. 21 ianuarie 2020

citește mai mult

20 Ianuarie 2020

Declaraţia Platformei DA privind circulaţia autoturismelor în regiunea transnistreană...

Platforma DA condamnă categoric oportunismul lui Igor Dodon, care aflându-se la Moscova, a tratat telefonic cu liderul regiunii separatiste din Transnistria, renunțând de facto la respectarea normelor legale privind circulația autoturismelor din regiunea transnistreană. Din informația, făcută public de așa zisul președinte al așa zisei republicii transnistrene, precum și de vice-prim-ministrul pe reintegrare Flencea, reiese că Igor Dodon, depășindu-și nepermis atribuțiile, a promis Tiraspolului și Moscovei anularea normei legale, care prevede că din 10 ianuarie 2019 toate autovehiculele din stânga Nistrului pot intra în alte țări doar cu plăcuțe neutre de înmatriculare, însoțite de abțibildul MD lipit pe parbriz. Platforma DA califică acest gest drept un alt act de înaltă trădare a intereselor statului Republica Moldova săvârșit de «statalistul» Dodon. Observăm cu enormă îngrijorare cum politica ”pașilor mici” de cedări unilaterale în raport cu regiunea secesionistă, proliferată de regimurile Plahotniuc-Dodon, se transformă într-un vicleșug mai mult decât evident și, în consecință, într-o mare rușine națională, când garantul constituțional al suveranității, integrității și unității Republicii Moldova nu mai respectă acest stat și acționează vădit în interesele separatiștilor. Platforma DA reiterează poziția sa pe subiectul transnistrean și subliniază pericolul iminent generat de lipsa de-a lungul anilor a unei politici consecvente în problema Transnistriei, raportul cu aceasta fiind condiționat exclusiv de interese meschine ale cercurilor obscure de pe ambele maluri ale Nistrului. Această situație a condus la crearea unei realități absurde când Republica Moldova întreține economic regiunea separatistă, care se autoproclamă stat independent, ne sfidează în cel mai tupeist mod și nu ne oferă nimic în schimb. În acest context, Platforma DA solicită convocarea de urgență a Comisiei parlamentare de securitate națională, apărare și ordine publică cu invitarea demnitarilor responsabililor pentru reglementarea conflictului transnistrean.

citește mai mult

15 Ianuarie 2020

Declarația Platformei Demnitate şi Adevăr privind persecuțiile politice din Republica Moldova...

În vederea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Platforma DA monitorizează toate cazurile judiciare ce au fost pornite având un puternic substrat politic. Constatăm cu regret că victime ale represiunilor politice în Republica Moldova au fost nu doar politicieni sau activiști politici, ci și jurnaliști, activiști civici, oameni de afacere, funcționari și demnitari publici. Menționăm că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o declarație privind restabilirea drepturilor victimelor presiunilor politice, iar la 3 octombrie, 2019, deputata Platformei DA Inga Grigoriu a votat în favoarea amendamentelor la rezoluția APCE privind încetarea dosarelor penale împotriva activiștilor politici. La 8 iunie, 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația privind recunoașterea caracterului captiv al statului. Prin această declarație, Parlamentul a recunoscut că puterea judiciară a statului a fost supusă unui control anticonstituțional din partea unui partid politic și în special, din partea liderului acestui partid, Vladimir Plahotniuc. Din acel moment, s-au proliferat temeiul juridic și obligația procesuală a noii conduceri a Procuraturii Generale să facă o evaluare a tuturor cazurilor apărute în spațiul public drept cazuri judiciare politice și să înceteze imediat aceste cazuri. În acest sens, Biroul Politic Permanent al Platformei DA deleagă Fracțiunii Parlamentare a Platformei DA următoarele responsabilități: 1. De a solicita Procuraturii Generale explicaţii publice pe marginea dosarelor politice existente. 2. De a organiza audieri publice cu participarea victimelor represiunilor politice și a reprezentanților Ministerului Justiției și ai Procuraturii Generale. 3. De a pregăti un raport în baza materialelor acumulate în cadrul monitorizărilor și audierilor pe marginea cazurilor justificate politic, care au încălcat drepturile omului în rezultatul comiterii abuzurilor judiciare. 4. De a pregăti demersurile necesare, elaborate în baza materialelor acumulate și a le expedia Procuraturii Generale în vederea încetării și reabilitării victimelor represiunilor politice. Platforma DA este alături de oamenii care au luptat pentru eliberarea din captivitatea politică a Republicii Moldova, pentru edificarea unui stat de drept și în privința cărora au fost pornite dosare penale pentru a-i reduce la tăcere. Venim cu un apel către întreaga societate să se solidarizeze pentru încetarea imediată a persecuţiilor politice și să pună umărul la restabilirea dreptății pentru oamenii care au avut de suferit în urma abuzurilor judiciare comandate de factorii politici și de decizie din Republica Moldova. 14 ianuarie 2019

citește mai mult