ACASĂ/ Declarații

Declarația Platformei DA privind Politica fiscală propusă de guvernul Chicu – un document făcut în pripă, ce nu va avea efecte pozitive pentru economie.

06 Decembrie 2019

Stimați reprezentanți ai guvernului,

Politica fiscală pe care ne-ați propus-o astăzi pentru aprobarea reprezintă un document sterp și făcut în pripă. Măsurile fiscale nu rezolvă absolut nimic și nu vor avea efecte pozitive pt economie.

1.Propuneți să impozitați serviciile on-line. Din start, putem prognoza că măsura va genera haos și mult disconfort pentru consumatorii de servicii online, mai ales că inițiativele sunt lansate în pragul sărbătorilor de iarnă când când corporațiile internaționale deja au aprobat atât bugetele lor pt 2020, cât și planurile operaționale. Cum poți introduce măsuri fiscale care afectează companiile globale cu doar câteva zile înainte de intrarea legii în vigoare? Impozitând aceste servicii (online shopping, muzică, divertisment) practic reiese că noi declarăm război marilor giganți ai industriilor globale de software, în condițiile în care nu este clar cum vor fi tranșate litigiile acestora cu UE și China. Are oare RM curajul și priceperea să-și apere consumatorii în raport cu acești giganți cu capitaluri de trilioane, cum sunt Google, Oracle, Amazon, și are Guvernul de la Chișinău variante de rezervă în cazul unui boicot față de RM? Știe actualul PM cum ce urmează după expunerea statului pe care-l guvernează la așa riscuri fără precedent? Are nevoie RM de o izolare față de tehnologiilor moderne on-line? Oare ce ce nu experimentați pe șoareci, stimați tovarăși, înainte de a propune o politică fiscală bazată pe ipoteze neverificate? Omori o piață de 500 mln lei anual cu cea mai mare rată de creștere (30%) în ipoteza obținerii unor venituri de la giganți care pot izola RM de sfera comerțului lor electronci. Ce facem în acest caz cu sumedenia de beneficii pe care aceste companii le oferă studenților, școlilor, care beneficiază de reduceri la software și servicii online? Cel mai grav mi se pare că acțiunile voastre pot deconecta businesul IT de infrastructura tehnologiilor moderne (SAP, ADOBE, MICROSOFT) ori crește riscurile prezenței lor în RM. Nu vi se pare că cineva vrea să bage RM în evul mediu, însă cetățenii nu au votat pentru asta. Când Guvernul vorbește de impozitarea serviciilor online, el uită să facă distincția între divertisment și soft educațional. Doriți să impozitați aplicațiile de lucru pt specialiști care studiază ingineria, disignul, arhitectura, modelarea matematică? Toți ei folosesc aplicații on-line. E critic să evităm impozitarea educației.

2. Deducerea plăților efectuate către salariați. Aparent,această normă rezolvă un conflict dintre mediul de afaceri și organele fiscale. Dar oamenii de afaceri au așteptat altceva – că vor reveni la susținerea tichetelor de masă. PSRM a promis revenirea la subiectul ticketelor de masă în toamnă și iată că vine și bugetul pe 2020, dar nu se vede revenirea. Cca 60% din companiile care utilizau ticketele de masă, susțin astăzi că renunță la ele. Ceilalți vor renunța poate mai târziu. Piața ticketelor de masă – 360 lei în 2019, iar după decizia de stopare a acestei forme de stimulare a angajaților bugetul de stat va pierde cel puțin 40 mln lei din TVA fără a obține veniturile așteptate din asigurările sociale, medicale și impozitul pe venit. Fugind după !ratările bugetare! Din impozitul pe salariu am îngropat o piață și am ratat încasările TVA. Asta am dorit să auzim acum. Ați venit să ne mințiți cu deducerile

3. Extinderea cu 1 an a facilităților la impozitarea dobânzilor bancare. Propunerea nu este nicidecum ceea ce pare. Pot compara acest subiect doar cu argumentul folosit de Leancă și Gaburici la transmiterea de garanții pentru ”jaful secolului” (2014-2015). Vă explic. În condițiile în care 95% din toți deponenții dețineau doar 300 mln lei, statul a garantat 13 mlrd lei ca să ofere susținere escrocilor. Azi, 95% din toți deponenții dețin depozite de până la 20.000 lei. Aș înțelege grija statului pentru cei mai săraci deponenți. Numai că aceștea dețin doar 2% din volumul total de depuneri în bănci RM (max.1,5 mlrd), suma depunerilor e de cca 44 mlrd lei. Asta face ca așa numita ”grijă pentru deponenți” să însemne de fapt o scuză perfectă pt menținerea netaxată a super-bogaților, practic înafara sistemului fiscal al RM. Ce vă face să credeți că proprietarii de depozite de zeci de milioane nu trebuie să plătească? Asta vă spune ideologia de partid? Sau ea se aplică numai în alegeri? Ați calculat ce venituri ratate avem în acest caz? Vă spun eu – 120 mln lei anual. Cred că politica fiscală corectă e să apere micii deponenți, dar să aplice instrumente de echitate socială în raport cu marii deponenți care au obligații fiscale față de acest stat. Propunerle Dvs sunt parțiale și eronate.

4. Scutirea de impozit pe venit a asociațiilor de co-proprietari din condominium. Este o normă firească, ori condominiumurile nu au venituri. Dar, întrebarea este – mai avem noi oare condominium în RM? De ani buni este blocată legislația în domeniul dat. Legea condominiumului trebuie să devină prioritatea N.1 pe agenda guvernului parlamentului. În mod aberant, numai fondul de locuit din Municipiul Chișinău a acumulat datorii de 2,5 mlrd lei, și asta doar la căldură, fără a mai include datoriile la apă, canalizare, deșeuri, alte utilități. Vă imaginați ce se întâmplă la nivelul micilor orașe din RM? Și asta pentru că legea nu a intrat în vigoare,iar problemele de sistem în adminitrarea blocurilor locative prezice dezastru și faliment. Asta nu-i o problemă sufiicent de importantă pentru a o include în politica fiscală pentru anul 2020? Iată asta înseamnă miopie.

5. Achitarea TVA pentru serviciile importate. Guvernul vrea să simplifice procedura de impozitare a companiilor locale care achizționează publicitate on-line de peste hotare. Dar știți oare că 90% din toată publicitatea on-line din RM este furnizată pe platforme străine (Google, FB, Odnoklassniki)? Ce politică are acest guvern pentru ca sectorul ICT să-și crească cota de piață în raport cu furnizorii străini de publicitate? Ori acest guvern se gândește numai la creșterea de taxe și impozite? Acest guvern procedează exact ca fata babei, care strigă tare ca a găsit mărgica, lăsând înafara atenției sale adevăratele probleme de stagnare a economiei naționale și de lipsă a unor motoare de creștere.

6. Extinderea bazei impozabile la automobilele importate. Acciza la automobile este utilizată într-o țară care are industrie automobilistică și vrea să-și protejeze piața de importuri. În RM, aplicarea acestei accize este mai degrabă rezultatul unui lobby agresiv, deschis și fără rușine, în favoarea saloanelor auto de lux, care folosește acest guvern ca pe o măușă. Păgubiții sunt însă 85% din cetățenii RM care-și procură automobilele din străinătate și vor plăti aceste accize pe care le-ați întrodus în politica fiscală, pentru că acestui guvern se pare că nu-i pasă de oamenii simpli. ȘI nu are aici nici o treabă aici mediul sănătos, taxa ecologică, etc. Statul poate reglementa ecologia la diverse etape, i.e. la testarea automobilelor dar nu trebuie să creeze bariere fiscale suplimentare omului simplu. Știți oare, Dl PM că astăzi avem 56 accize la automobile, în dependență de vârstă și capacitatea motorului? Acum vreți să întroduceți și acciza de ”preț”, care va crea noi distorsiuni de sistem, în care, numai la importul de automobile vor exista cca 560 tipuri de accize. Cei bogați (care achită fără probleme automobile de 75,000 euro și mai mult) plătesc o acciza de 18 ori mai mică decât persoanele cu venituri modeste, care achiziționează automobile cu valoarea de până la 5.000 euro. Asta-i echitatea socială pe care o doriți? Numiți-o altfel! Vă dau un sfat – anulați haosul de la importul de autoturisme, aplicând norma legală obișnuită, logică, cunoscută în toată lumea și în RM, cu excepția autoturismelor, și aplicțai TVA în loc de accize. Un singur TV de 20% egal pentru toți în loc de 560 tipuri de accize va face economia mai suplă și mai echitabilă. Cine spune că bugetul statului pierde bani la importul de automobile să știe că veniturile de bază în bugetul de stat provin din taxa pt folosirea drumurilor și accizele la benzină. Statul are suficiente pârghii să colecteze bani de la deținătorii de automobile și nu este echitabil social să mențină actualele deformări fiscale.

Regretăm că actualul guvern nu vine cu nici o inițiativă fiscală strategică, care ar demonstra că economia RM trece printr-o criză majoră și că nu învățăm decât foarte puțin din greșelile anilor trecuți. Observați că politica fiscală este bazată în temei pe economia consumistă, fără dezvoltare, fără creștere economică, și fără susținerea unor piloni de restartare a mediului de afaceri. Asta înseamnă să ai o gândire birocratică, folosită pentru scopuri politice clientelare, de moment, care nu poate crea dezvoltare. Pentru prima dată, exporturile RM stagnează și s-au oprit la 2,7 mlrd $, fapt care arată zero creștere timp de 1 an și jumătate și asta demonstrează că avem o economie plafonată, care și-a epuizat potențialul de creștere. Ar fi trebuit să avem și soluții noi, dar nu avem de la cine primi asemenea abordare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

21 August 2020

Soluțiile strategice ale Platformei DA privind soluționarea complexă a problemelor cronice ale ag...

Ultima criza climaterică, caracterizată în special printr-o secetă severă, a demonstrat elocvent toate carențele cronice ale politicilor precare în domeniul agricol și lipsa totală a măsurilor de protecție a fermierilor în fața calamităților naturale. În ultimii 30 de ani nicio guvernare nu a făcut nimic pentru soluționarea fundamentală, complexă și sistemică a problemei sectorului agrar prin prisma asigurării și protecției agricultorilor în cazul cataclismelor. După depășirea consecințelor fiecărei secete și imediat după prima ploaie guvernanții uitau de promisiunile făcute și producătorii agricoli au continuat să se descurce mereu pe cont propriu, deși este mai mult decât evident că an de an problemele nu s-au rezolvat de la sine și sectorul agricol s-a confruntat mereu cu riscuri enorme de faliment, iar Republica Moldova – cu situații păguboase care îi puneau în pericol securitatea alimentară. În acest context, Platforma DA propune un set de măsuri sistemice, care urmează să fie implementate imediat și concomitant, în vederea creării unui sistem sustenabil de prevenire și combatere a hazardurilor naturale în agricultură. În primul rând ne referim în acest context la irigarea masivă a terenurilor agricole. Platforma DA propune elaborarea și aplicarea începând cu 2021 a unui Program Național de utilizare eficientă a resurselor acvatice în scopul irigării. Programul ar prevedea construirea mai multor bazine de acumulare a apelor la care s-ar conecta un număr maxim de agricultori. De asemenea propunem subvenționarea semnificativă a procurării sistemelor de irigare la scară mică, consolidarea și stimularea financiară a asociațiilor utilizatorilor de apă, simplificarea continuă a procedurii de obținere a actelor permisive pentru accesul agricultorilor la apă, inventarierea tuturor fântânilor arteziene neutilizate etc. Întru realizarea acestui Program amplu este necesar ca Republica Moldova să declare problema irigării drept prioritate națională economică și să se adreseze către partenerii externi privind asigurarea asistenței financiare și tehnice și în acest domeniu. O altă prioritate majoră care necesită a fi soluționată urgent este asigurarea în agricultură, care ar proteja bunurile producătorilor, investiţiile financiare în cazul producerii calamităţilor naturale. Adoptarea legii privind hazardurile naturale, care să prevadă participarea statului la achitarea despăgubirilor în cazuri precum seceta excesivă sau înghețurile de primăvară, cu condiția ca agricultorii afectați să fi fost asigurați, trebuie să ajungă în procesul de dezbateri pe platforma parlamentară în timpul cel mai apropiat. De asemenea propunem crearea unor fonduri mutuale pentru calamități naturale, care să fie finanțate solidar de stat, de companiile de asigurări și de agricultori. Pentru a crește rezistența în fața calamităților naturale e nevoie imperioasă de împădurirea țării. Despădurirea masivă legală, precum și ilicită, din ultimele decenii a contribuit semnificativ la micșorarea precipitațiilor în Moldova și a agravat situația pe dimensiunea schimbărilor climatice. În acest context se impune limitarea riguroasă a tăierii pădurilor și demararea unui Program Național de împădurire, care ar prevedea plantarea anuală a 15-30 hectare de pădure, în așa fel încât să sporim rezistența în fața dezastrelor naturale și să temperăm substanțial procesul schimbărilor climaterice nefaste. Platforma DA reiterează importanța strategică enormă a domeniului agricol pentru Republica Moldova și necesitatea implementării unor politici durabile, eficiente și sustenabile în agricultură. Doar astfel satele noastre vor fi apărate în fața fenomenului depopulării și exodului masiv, iar țara – în fața pericolului prăbușirii securității alimentare naționale. Apelul nostru către toate forțele politice din Republica Moldova este acela de a veni alături de agricultori, de problemele și nevoile lor. Disensiunile, interesele și calculele politice nu-și au rostul în astfel de momente de criză. Suntem nevoiți să constatăm cu îngrijorare faptul că Igor Dodon și Ion Chicu demonstrează cât de ostili sunt, în structura lor politică și principială, de valorile și definițiile democratice. Este inadmisibil să ameninți agricultorii spunând că cei care nu vor încheia acțiunea de protest nu vor beneficia de ajutoarele și așa foarte mici acordate de guvern. Abordările acestui guvern sunt greșite, lipsite de coerență și ne demonstrează tuturor cât de incoerent poate fi un guvern electoral atunci când trebuie să rezolve problemele țării și nu problemele personale, politice și electorale ale lui Igor Dodon.

citește mai mult

12 August 2020

Platforma DA condamnă tentativa de fraudare a alegerilor prezidențiale prin modificări abuzive la...

Platforma DA dezaprobă categoric unele modificări operate la Codul Electoral, votate în prima lectură cu o excesivă celeritate, fără a se ține cont de opiniile exprimate de parlamentarii fracțiunii noastre, ale altor deputați din opoziție. Chiar dacă multe amendamente au un caracter tehnic și au menirea să ajusteze legislația, o bună parte din acestea pot fi interpretate ca rea-credință și ascund abuzuri care relevă intenția de a frauda alegerile prezidențiale din toamnă. Menționăm că modificările la Codul electoral au comportat un caracter netransparent încă de la etapa acumulării propunerilor de ajustare a cadrului legal de către Comisia Electorală Centrală. Menționăm că membrul CEC, propus și sprijinit la desemnare de către Platforma DA în cadrul Comisiei Electorale Centrale nu a susținut și nu a votat aceste amendamente periculoase. CEC a ignorat cea mai mare parte a acestor propuneri și nici măcar nu s-a obosit să le acumuleze într-un tabel analitic, ceea ce denotă că de la bun început procesul a avut un caracter formal și nu s-a dorit să se țină cont la modul serios de implicarea experților în domeniul electoral, printre care și asociații obștești cu experiență vastă în monitorizarea proceselor electorale. Platforma DA atrage atenția în mod special la câteva modificări extrem de îngrijorătoare și menite să vicieze semnificativ corectitudinea scrutinului. Una dintre acestea vizează micșorarea duratei timpului de votare. Propunerea respectivă a fost înaintată în procesul de lucru, dar a fost făcută EXCLUSIV în ideea stabilirii a două zile de vot consecutive. Este inadmisibilă o asemenea trunchiere malonestă a inițiativei înaintate de fracțiunea Platformei DA și ne exprimăm dezacordul categoric cu această amputare a amendamentului respectiv, care prevede clar votarea timp de două zile atât în Diaspora, cât și în Republica Moldova, în condițiile unei pandemii interminabile. O altă propunere păguboasă este prevederea punitivă aferentă reflectării în mass-media a campaniei electorale, Consiliului Audiovizualului oferindu-i-se dreptul de a intimida și sancționa instituțiile audiovizuale indezirabile guvernării. Instituirea sancțiunilor pentru entitățile media care „adoptă tratamente privilegiate faţă de unele persoane, partide politice, concurenţi electorali și care încalcă obligația de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate în perioada electorală”, fără ca aceste noțiuni să fie definite și fără să fie stabilite criterii clare de apreciere a faptelor date, ne permit să conchidem că CA, instituție aservită guvernării și personal lui I. Dodon, va deveni un instrument de triere și cenzurare pe perioada campaniei electorale, reducând la tăcere mass media independentă. Proiectul prevede și interzicerea prezentării rapoartelor de monitorizare în timpul procesului de votare. Astfel, organizații precum Promo-Lex nu vor mai putea anunța încălcările și fraudele identificate pe parcursul monitorizării în ziua alegerilor. Alte prevederi care vor limita corectitudinea scrutinului țin de restrângerea drepturilor observatorilor. Aceștia nu vor mai avea acces la listele electorale și nu vor mai putea monitoriza alegerile înainte de începerea procesului de votare. Mai mult decât atât, se prevede ca după închiderea urnelor, buletinele de vot neutilizate să nu fie anulate, ceea ce presupune utilizarea acestora în scopul fraudării alegerilor și după încheierea acestora. Platforma DA consideră că toate aceste modificări diminuiază substanțial standardele democratice în Republica Moldova și sfidează angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali, inclusiv Uniunea Europeană. În condițiile în care mai multe propuneri de modificare a legislației electorale nu îmbunătățesc procedurile electorale ci le limitează, facilitând fraudarea alegerilor, considerăm că adoptarea acestora în ajunul scrutinului prezidențial este categoric inadmisibilă. Insistăm asupra revizuirii proiectului votat în primă lectură și excluderea tuturor prevederilor controversate enunțate. Este imperativ ca modificările la Codul Electoral, cele necesare și oportune, bineînțeles, să fie conforme standardelor internaționale, Acordului de Asociere și să respecte fidel recomandările Comisiei de la Veneția. Chișinău, 12 august 2020

citește mai mult

27 Iulie 2020

Platforma DA cere convocarea de urgență a ședinței extraordinare a Parlamentului privind situaț...

Platforma DA despre convocarea de urgență a ședinței extraordinare a Parlamentului privind situația dezastruoasă din agricultură în urma calamităților naturale Platforma DA a semnalat de multiple ori situația extrem de gravă în care s-au pomenit agricultorii Republicii Moldova în urma calamităților naturale din acest an. Am venit cu propuneri judicioase pentru a susține această categorie de antreprenori, care, din păcate, au fost ignorate de actuala guvernare, iar inacțiunile acesteia au grăbit și mai mult efectele nefaste ale secetei și înghețurilor. Platforma DA a acumulat mai multe date statistice privind recolta cerealelor de prima grupă și starea culturilor de câmp de primăvară. Astfel, se confirmă cele mai sumbre prognoze ale experților noștri privind repercusiunile devastatoare ale situației climaterice similare unei catastrofe greu de subestimat. În multe raioane precum Basarabeasca, Căușeni, Ștefan Vodă, Cimișlia, UTA Gagauzia, Nisporeni, Ungheni recolta medie de grâu nu depășește 500 kg per hectar, iar roada medie pe țară, conform calculelor prealabile, nu va depăși 1,5 tone la hectar. Totodată, culturile de floarea soarelui și porumb sunt, la fel, puternic afectate de secetă în marea majoritate a raioanelor. În majoritatea regiunilor țării agricultorii suportă pierderi enorme și sunt în pragul disperării. În mai multe cazuri fermierii nu mai au posibilitatea să achite plățile pe arendă cu cantitățile de grâu prestabilite și se află în incapacitate de plată față de bănci și furnizorii de inputuri. Insolvența ramurii nu este doar predictibilă în aceste momente, ci deja în proces de instaurare. Totul se produce pe fundalul inacțiunilor crase ale coaliției PSRM-PD. În aceste condiții Platforma DA susține revendicările justificate ale producătorilor agricoli revoltați și conștientizează plenar motivele obiective ale protestelor agricultorilor din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni. Regretăm enorm că toate inițiativele formațiunii noastre privind sprijinul sectorului agrar în contextul calamităților naturale din acest an au fost respinse cu iresponsabilitate și aroganță. În contextul situației catastrofale survenite în sectorul agrar din Republica Moldova, Platforma DA cere imperios președintei Parlamentului să convoace ședința extraordinară a legislativului pentru examinarea proiectelor de legi privind declararea vacanței fiscale pentru agricultorii afectați, restabilirea cadrului legislativ pentru eliberarea certificatelor de forță majoră și realocarea pe interiorul bugetului de stat a cel puțin 200 mln lei pentru compensarea pierderilor fermierilor. În cazul în care doamna Greceanîi nu va convoca ședința extraordinară în următoarea săptămână, deputații Platformei DA vor veni cu inițiativa convocării ședinței Parlamentului prin solicitarea a cel puțin 1/3 din deputați, așa cum prevede legea. 27 iulie 2020

citește mai mult