ACASĂ/ Declarații

Declarație cu privire la pericolul distrugerii fluviului Nistru și a riscurilor unei catastrofe umanitare în Republica Moldova și în regiune

30 Noiembrie 2017

Oameni de știință, experți  și reprezentanți ai  societății civile trag un semnal de alarmă privind intenția Guvernului de a semna cu Ucraina un Acordl de funcționare a complexului hidroelectric Nistrean.

Conținutul  Acordului propus de țara vecină implică o serie de riscuri grave pentru securitatea națională a Republicii Moldova, printre care: pericolul degradării și distrugerii ecosistemelor din cursul inferior al râului Nistru, ceea ce va genera costuri exorbitante pentru identificarea unor surse alternative de apă potabilă, dar și pericolul real ca populația Republicii Moldova și peste un milion de oameni din regiunea Odesa să rămână fără sursa principală de apă potabilă! Această cedare necondiționată a Guvernului Republicii Moldova în fața intereselor Ucrainei constituie o crimă de stat și va determina sute de mii de oameni, în viitorul cel mai apropiat, să părăsească țara.

De asemenea, darea în arendă Ucrainei a întregului mal al fluviului pe termen  îndelungat, fără drept de acces, lipsește țara noastră de posibilitatea implicării în rezolvarea problemei accesului la apă în caz de secetă. Alte riscuri sunt asociate cu efectele  ecologice negative, cum ar fi reducerea drastică a populației de pești și păsări, creșterea gradului de poluare a apei, ca urmare a micșorării debitului și revărsării  în Nistru  a substanțelor nocive provenite din  activități agricole și industriale.

Platforma DA consideră că guvernarea oligarhică, prin modul în care ”negociază” acest Acord, trădează interesele naționale ale țării, inclusiv prin cedarea într-un mod cinic a controlului asupra malului râului Nistru în favoarea Ucrainei. De asemenea, considerăm că punerea în pericol a peste 3 milioane de oameni reprezintă o crimă împotriva propriului popor. Graba cu care Guvernul Republicii Moldova intenționează să semneze acest Acord până la sfârșitul anului curent trezește suspiciuni cu privire la interesele ascunse ale cercurilor oligarhice din Moldova și Ucraina. Mai ales, în condițiile în care recent a întrat în vigoare Tratatul interguvernamental dintre Republica Moldova și Ucraina. Tratatul ar putea fi un instrument eficient pentru cooperare în bazinul Nistrului și ar putea fi aplicat în cazul în care partea moldavă va nominaliza în componența Comisiei riverane specialiști profesioniști și vor fi luate în considerare interesele tuturor utilizatorilor de apă, precum și importanța menținerii ecosistemelor.

În baza celor expuse, Platforma Demnitate și Adevăr susține plenar apelul lansat de societatea civilă și cere efectuarea neîntârziată de către o companie internațională credibilă, sub egida instituțiilor comunitare de profil, a unor studii de impact asupra mediului, precum și de impact social și economic pe care l-ar avea infrastructura hidroelectrică existentă a Ucrainei pe Nistru, dar și a celei planificate, constând în construirea a 6 hidrocentrale noi pentru următorii ani.

De asemenea, Platforma DA cere  Guvernului Republicii Moldova, dar și partenerilor de dezvoltare ai țării noastre să întreprindă acțiuni hotărâte pentru a convinge partea ucraineană să renunțe la aceste proiecte, care pun în pericol securitatea națională a Republicii Moldova.

Facem un apel către instituțiile statului, Parlament, Guvern, Președinție, SIS, să intervină prompt în examinarea acestei chestiuni pentru a preveni includerea unor clauze ce ar periclita securitatea națională a țării noastre.

Ne adresăm către toate partidele din Republica Moldova să ia atitudine și să se opună acestor intenții nesăbuite ale Guvernului de a pune în pericol viața milioanelor de oameni. Cerem, totodată, respectarea prevederilor Acordului de Asociere UE-R.Moldova, dar și a Directivelor pe care R. Moldova și Ucraina s-au obligat să le respecte în cadrul Tratatului Comunității Energetice.

Ne adresăm și către instituțiile media din Republica Moldova să inițieze dezbateri largi la nivel național asupra acestei chestiuni de importanță majoră. În caz de ignorare a apelurilor societății civile, a cetățenilor Republicii Moldova din partea Guvernului, ne rezervăm dreptul de a organiza ample acțiuni de apărare a intereselor locuitorilor Republicii Moldova.

Chișinău, 30 noiembrie 2017

22 Iunie 2022

Declarația Platformei DA în contextul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie 2022, eve...

În contextul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie 2022, Platforma DA își exprimă încrederea și speranța în faptul că reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor susține recomandarea Comisiei Europene din 17 iunie 2022 cu privire la acordarea Republicii Moldova a statutului de candidat pentru aderare. Noi suntem europeni, iar cetățenii țării noastre merită o perspectivă clară de aderare, mai ales acum, într-un context internațional dramatic și instabil. Din această perspectivă, Platforma DA își reiterează angajamentul ferm pentru perspectiva integrării europene a țării și arată o deschidere pentru cooperare cu instituțiile responsabile de implementarea politicilor de integrare europeană și cu forțele democratice din societate pentru a susține acest proces. În vederea valorificării depline a acestei oportunități istorice pentru Republica Moldova, Platforma DA vine cu următoarele propuneri:

  • Extinderea componenței nominale a Comisiei naționale pentru integrarea europeană, constituită prin decret prezidențial în data de 22 aprilie 2022 (https://presedinte.md/app/webroot/Decrete/441.pdf). Faptul că din această Comisie fac parte doar reprezentanții guvernării, cu excepția facilitatorului Platformei Nationale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, și nu sunt incluși reprezentanții opoziției, inclusiv ai celei extraparlamentare este un lucru regretabil. Or activitățile ce țin de realizarea reformelor și priorităților de integrare europeană nu aparțin unui singur partid, care spre regret încearcă să monopolizeze politic un obiectiv de interes național;
  • Dat fiind că în Decizia adoptată de Colegiul Comisiei Europene pe marginea cererii Republicii Moldova, de a primi statutul de stat candidat pentru aderare la UE din 17 iunie 2022, este specificat că țara noastră trebuie să întreprindă eforturi adiționale în domeniile legate de reforma justiției, combaterea corupției și reforma administrației publice, este extrem de important ca realizarea acestor reforme să fie monitorizată de către întreaga societate, opoziție, inclusiv de către partidele extraparlamentare. În acest sens, cerem tranparență maximă în ceea ce privește reformarea domeniilor invocate de către Comisia Europeană;
  • Pornind de la faptul că obiectivul integrării europene este unul de interes național, Platforma DA pledează pentru ca negocierile cu partenerii din UE, care vor avea un statut avansat în rezultatul reuniunii Consiliului European, să fie cât mai transparente și corelate cu interesele agricultorilor, a producătorilor autohtoni, businesului mic și mijlociu, a companiilor din Republica Moldova, etc.
Republica Moldova nu mai poate repeta greșelile din 2009-2014, atunci când apropierea de Uniunea Europeană a fost speculată și confiscată politic de tandemul Vlad Filat-Iurie Leancă, care din cauza utilizării excesive a discursului pro-european, pentru a acoperi insuccesele de politică internă, au compromis în realitate agenda pro-europeană atât în ochii cetățenilor moldoveni, cât și în fața partenerilor din Uniunea Europeană. Din aceste considerente, ne adresăm către actuala guvernare să nu încerce acoperirea lipsei de performanță pe plan intern, cu exploatarea așteptărilor și entuziasmului cetățenilor care doresc aderarea la Uniunea Europeană. În loc de retorică și PR, pledăm pentru acțiuni, care ne vor ridica la standardele europene în viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova.   Chișinău, 22 iunie 2022

citește mai mult

08 Iunie 2022

Modificări abuzive la Codul Muncii – Platforma DA solicită retragerea proiectului de lege antico...

Platforma DA solicită retragerea proiectului de lege nr. 146 din 22 aprilie, 2022, votat deja în prima lectură, care prevede peste 30 de modificări și completări abuzive la Codul Muncii. Printre acestea se numără concedierea în timpul concediului medical, transferul angajatului fără informare prealabilă, munca forțată peste program fără acordul angajatului, concedierea chiar și în cazul restabilirii locului de muncă prin judecată, achitarea a doar nouă salarii în cazul absenței forțate, revizuiri la revenirea din concediul pentru îngrijirea copilului neconsultat cu structurile de stat vizate. Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții formațiunii – Stela Macari, Liviu Vovc și Dinu Plîngău – au explicat punctual de ce anumite modificări lezează grav drepturile angajaților în favoarea angajatorilor, și contravin Constituției, Directivei Consiliului Europei și convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de Republica Moldova. Stela Macari, ex-deputat Platforma DA:

„Modificările care se propun la Codul Muncii prin actualul proiect de lege, în mare parte, sunt făcute în interesul companiilor și al angajatorului și mai puțin în interesul angajaților. Înțelegem importanța oferirii mai multor libertăți investitorilor străini, dar nu cu prețul constrângerii propriilor cetățeni. „Am văzut și Declarația Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova care condamnă reformele preconizate. Ce a încurcat inițiatorilor acestor modificări ca măcar acolo unde există proceduri bine stabilite sau acolo unde există grupuri de lucru funcționale, ele să fie consultate?”
Liviu Vovc, fost deputat al Platformei DA, a explicat punctual câteva din cele mai grave modificări:
„Acest proiect este contrar intereselor angajaților și diminuează semnificativ drepturile și garanțiile salariaților: Extinderea perioadei de probă de la 3 la 6 luni. Această modificare poate fi folosită abuziv din partea angajatorului în cadrul raportului de muncă; Oferă posibilitatea angajatorului să decidă transferul angajatului fără informarea în scris, semnarea contractului inițial fiind suficient; Prin argumentarea digitalizării, reduc din posibilitățile de informare a angajaților cu privire la modificări în contractul colectiv de muncă sau a funcțiilor vacante. Se vrea ca posibilitatea de a afișa pe panou informativ să fie permis doar celor care au peste 50 angajați. În rest – să fie folosite doar anunțurile prin email sau pe pagina web; Se dorește să fie permisă concedierea persoanei în perioada concediului medical; În caz de restabilire prin judecată, se dorește oferirea angajatorului dreptului exclusiv de a decide dacă angajează înapoi sau achită compensare. Astfel, se incalcă drepturi constituționale și încurajează angajatorii să recurgă la concedieri ilegale; Instalarea unei limite a despăgubirilor de care poate beneficia angajatul în cazul absenței forțate de la locul de muncă, până la maxim 9 salarii medii lunare. Actualmente, Codul Muncii prevede că angajatorul trebuie să compenseze persoanei salariul pe care acesta nu l-a primit; Posibilitatea de a extinde limita maximă de ore lucrate pe săptămână: - La solicitarea exclusivă a angajatorului – 240 ore într-un an calendaristic, până la 48 ore pe săptămână; - Cu acordul angajaților până la 400 ore într-un an calendaristic. Aceste modificări vin în contradicție cu Convenția OIM „Cu privire la reducerea timpului de lucru până la 40 ore”, ratificată de R. Moldova în 1997 și poate crea abuzuri din partea angajatorului; Se propune o redacție nouă a articolului ce ține de revenirea la muncă din concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului. Acest lucru este deja reglementat în Convenția colectivă nr.9 din 2004 care a fost negociată între Guvern, Sindicate și Patronate. Noua variantă este introdusă fără o coordonare între părțile interesate; La moment, se asigură o garanție de remunerare a muncii în cazul cumulării de profesii. Pentru cumularea funcției se achită nu mai puțin de 50% din salariul de funcție. Prin proiectul dat, se dorește eliminarea acestei limite și introducerea doar a cotei maxime posibile, nu mai mult de 100%. Această modificare poate cauza o salarizare inechitabilă și va diminua garanțiile juridice ale salariaților; Se dorește ca sporul salarial pentru performanță să fie achitat semestrial. Acest lucru contravine legislației, deoarece sporul salarial este componentă a salariul lunar. Drept urmare, salarizarea funcționarilor publici va deveni inechitabilă în comparație cu alte categorii de persoane din sectorul bugetar, diminuând salariul lor lunar.”
Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, a explicat încălcările juridice ce rezultă din modificările propuse:
„Prezentul proiect de lege are modificări care contravin Constituției, și anume Art. 43: Dreptul la muncă și la protecția muncii. Acestea pot încuraja concedierile ilegale și premeditate. Anumite norme propuse sunt contrare Directivelor Consiliului Europei dar și a Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de Republica Moldova. „În plus, nota informativă nu cuprinde argumente suficiente care să convingă necesitatea acestor modificări, care nici nu sunt incluse la toate articolele. Asta va cauza interpretări ambigue și abuzive ale legislației. „Astfel de proiect amplu care prevede modificări în raportul angajat-angajator trebuia obligatoriu consultat inițial în Comisia națională de dialog și negocieri colective și în grupul de lucru tripartit creat sub egida Ministerului Muncii și Protecției Sociale, format din reprezentanții Guvernului, Sindicatelor și Patronatelor, astfel ca modificările să fie echilibrate și să respecte drepturile și interesele tuturor părților. „Îndemnăm Guvernul ca, în cadrul avizării acestui proiect să se conducă de legislație, Constituție și interesele salariaților. Nu este loc de aviz pozitiv la aceste modificări. „Îndemnăm autorii să renunțe la acest proiect și să îl retragă din procesul legislativ, iar propunerile să fie dezbătute inițial în comisiile sus-menționate și, doar după ce va fi consens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale să vină cu propunerile de modificare. Noi înțelegem că există majoritate în Parlament, dar deputații trebuie să țină cont și să apere interesele cetățenilor, ale angajaților din Republica Moldova care, prin activitatea lor, susțin dezvoltarea economică,” conchide acesta.
Liderul Platformei DA atrage atenția asupra aspectului anticonstituțional al noilor modificări la Codul Muncii. Plîngău, care a reușit contestarea a 11 proiecte abuzive la Curtea Constituțională în legislatura precedentă, susține că, dacă formațiunea pe care o reprezintă ar fi fost în Parlament la ora actuală, aceasta s-ar fi opus vehement modificărilor propuse la Codul Muncii, în forma actuală, iar, in extremis, ar fi recurs la protejarea garanțiilor și drepturilor angajaților prin sesizarea Curții Constituționale.

citește mai mult

12 Mai 2022

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău cere demisia ministrului Andrei Spânu și prezintă act...

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău a prezentat mai multe acte prin care sunt confirmate fraudarea și trucarea mai multor licitații din domeniul energetic. Este vorba despre tenderele și contractele pentru construcția rețelelor electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, ce ar asigura conectarea cu sistemele românești și europene, de construcție a Termoelectrica, procurarea energiei electrice. Dinu Plîngău: „Rețelele electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău. Potrivit mai multor plângeri parvenite de la mai multe companii participante la licitație, aceasta ar fi avut loc cu încălcări grave. Dovada sunt scrisorile depuse de Mihail Lupașcu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii în atenția președinției R. Moldova, SIS și CNA,  cât și expertiza tehnică efectuată de experți de la Banca Mondială, au demonstrat că au fost comise favorizarea unei companii în detrimentul altora. Mai mult ca atât, acest subiect a fost discutat la cel mai înalt nivel de autoritățile R. Moldova și cele din România, întrucât una dintre companiile care a participat la licitație este o companie română care a sesizat autoritățile din R. Moldova și România despre trucarea licitației. În pofida celor enunțate mai sus, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu a continuat licitația, motivând un preț mai mic oferit de compania câștigătoare, însă, potrivit normelor europene diferența de preț a companiei câștigătoare și companiei situată pe locul 2, constituie o diferență de 20.000 de euro la un contract de aproape 30 de milioane de euro, iar acest lucru urma să fie analizat din perspectiva calității efectuării lucrărilor, garanțiilor și lucrărilor de mentenanță, fapt ce creează întrebări pertinente pentru organele de anchetă în legătură cu favorizarea companiei câștigătoare de către factorii de decizie din R. Moldova. Licitația pentru lucrările de reconstrucție la Termoelectrica Potrivit plângerilor parvenite de la companii din România și Ucraina, licitația pentru lucrările de construcție la Termoelectrica ar fi fost trucate. În esență vorbim despre caietul de sarcini care era întocmit după o anume companie, și anume, Silovîe Mașinî, companie din Federația Rusă, aflată sub duble sancțiuni internaționale. La fel, ca și în cazul precedent, procedura de desemnare a câștigătorului a fost tergiversată. Mai mult ca atât, ministrul Spânu a mințit public că compania cu care urma să fie semnat contractual ar fi unica companie care ar fi participat la licitație.  În realitate, la licitație au mai participat doua companii din România și Ucraina. Înaintea semnării contractului, ministrul Spânu justifica pe la toate posturile TV, necesitatea semnării acestui contract cu Silovîe Mașinî. După ce plângerile celorlalte două companii participante la licitație au devenit publice și după ce scandalul legat de această licitație a trecut hotarele R. Moldova, luând în calcul și aspectul sensibil al problemei legat de războiul din Ucraina, la două zile distanță de la semnarea acestui contract, acesta a fost reziliat. Ceea ce poate implica R. Moldova în litigii judiciare aducând atât prejudicii de imagine, cît și materiale.” În aceste condiții, președintele Platformei DA, Dinu Plângău cere demisia ministrului Andrei Spânu și o anchetă penală pe faptele descrise mai sus. Acesta a prezentat la Procuratura Anticorupție mai multe acte ce confirmă grave abateri de la lege.

citește mai mult