ACASĂ/ Declarații

Platforma DA a înaintat în Parlament proiectul de Lege cu privire la moratoriul asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii.

16 Decembrie 2019

Condiții ce au impus elaborarea actului. În toate țările civilizate propășirea economică și bunăstarea cetățenilor sunt posibile în mare parte datorită existenței unui segment puternic dezvoltat al businessului mic și mijlociu. Practica mondială denotă că anume acest sector al economiei generează mai multe locuri de muncă, asigură o concurență echilibrată, aduce mai multă eficacitate investițiilor și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. Anume aceste elemente sunt în prezent prioritare pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova.

În anul 2018 numărul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii a constituit 55,7 mii și reprezintă circa 98,7% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referință a constituit aproximativ 328 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Însă veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 144 159,9 mln lei sau doar 40,4 la sută din venituri din vânzări în total pe economie.

Pe data de 21 iulie 2016 Parlamentul a adoptat o nouă lege cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Art. 12 din lege prevede că statul acordă facilități fiscale pentru dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii prin stipulările din Codul fiscal, precum și întreprinderile respective vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice, după cum stabilește legislația privind achizițiile publice. Cu regret, constatăm că după mai bine de 3 ani de la adoptarea acestei legi, aceasta nu se respectă, iar statul nu-și exercită decât funcțiile de control de stat asupra întreprinderilor, încasând amenzi și penalități în multe cazuri neargumentate juridic, conform multiplelor plângeri și sesizări ale agenților economici. Astfel, în proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, sunt planificați 366 961 mii lei venituri din amenzi și sancțiuni.

Conform practicilor abuzive din anii precedenți, constatăm că Guvernul încasează sute de milioane de lei amenzi și penalități în situația în care afacerile mici și mijlocii abia de se mențin/supraviețuiesc.

Aportul și intervenția autoritățile statale la dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii rămân a fi rapoarte false doar pe hârtie. De facto însă antreprenorii sunt jefuiți în mod barbar de către stat.

Unul din cei mai frecvenți factori vociferați în refuzurile de a investi în dezvoltarea afacerilor sunt intervenţiile administrative frecvente în activitatea agenţilor economici, inclusiv sub forme de controale şi inspecţii, precum și birocraţia generală, protecţionismul şi corupţia, inclusiv la executarea funcțiilor de control de către instituțiile abilitate în proces de control/inspectare a întreprinderilor mici și mijlocii. La aceşti factori, se mai adaugă factorii de natură obiectivă, aşa ca economia de dimensiuni mici, puterea de cumpărare scăzută a populaţiei, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii dezvoltate pentru afaceri etc, toate luate împreună capabile să transforme activitatea antreprenorială într-un infern.

Reieșind din toate cele expuse și ținând cont de importanța vitală a domeniului businessului mic și mijlociu pentru reabilitarea social-economică a Moldovei, este necesară instituirea unui moratoriu asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii pentru cel puțin un an bugetar, ceea ce ar fi o primă etapă a implementării legi cu privire la întreprinderile mici și mijlocii privind sprijinul real al acestui sector.

Principalele prevederi ale proiectului. Legea* prevede instituirea moratoriului pentru o perioadă de un an, și anume pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2020, asupra controalelor de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii cu perioada de extindere la discreția Guvernului până în 30 iunie 2021.

Moratoriul propus se referă la controalele planificate și inopinate, efectuate de organele de stat, inclusiv fiscale. În partea ce ține de controlul vamal, moratoriul se aplică doar controalelor ulterioare, efectuate conform prevederilor stabilite de Codul vamal. Moratoriul nu se aplică asupra controlului efectuat:

– în cadrul urmăririi penale;

– de Banca Națională a Moldovei;

– de Curtea de Conturi a Republicii Moldova;

– de Comisia Națională a Pieței Financiare în privința persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitate de asigurare;

– alte tipuri de controale de stat prevăzute la art. 1 alin. (4), al Legii.

Ca excepție, în baza deciziei Ministerului Economiei, controlul de stat poate fi efectuat dacă există un pericol iminent pentru viața și sănătatea populației, pentru securitatea economică a statului și pentru mediu. Pe perioada moratoriului se interzice ridicarea bunurilor și a dispozitivelor de stocare a datelor în cadrul tipurilor de controale de stat prevăzute expres în Lege. Se interzice organelor de control abilitate să aplice sechestru sau sigilii pe bunuri, încăperi sau oricare alte obiecte, ori să întreprindă alte măsuri ce ar duce la suspendarea completă sau parțială a activității persoanelor supuse controlului, cu excepția controlului efectuat în cadrul urmării penale, de către Banca Națională a Moldovei, în domeniul respectării normelor anti-incendiu și în cazul efectuării controlului de stat excepțional. Până la expirarea termenului de trei luni, Guvernul este în drept să decidă privitor la prelungirea moratoriului asupra controlului de stat. În cazul efectuării unui control de stat cu încălcarea prevederilor Legii, persoanele afectate sunt în drept să apeleze la poliție pentru stoparea acțiunilor ilicite, inclusiv pentru evacuarea din incintă a persoanelor care efectuează controlul. Controalele de stat în desfășurare, care cad sub incidența Legii, încetează la data instituirii moratoriului, cu întocmirea actului de constatare în termen de cinci zile lucrătoare.

Locul actului în sistemul legislației. Legea emisă coform propunerilor din proiect ține de aplicarea unei practici deja existente, testate pe o perioadă de 3 luni în anul de gestiune bugetară 2016. Extinderea și aplicarea terenului de un an care cuprinde anul bugetar 2020, cu posibilitate de extindere în prima jumătate din anul 2021, va da posibilitatea reducerii oricăror riscuri care se percep la nivelul administrației publice centrale cu referință la posibilitatea de diminuare a veniturilor bugetare, dar și va crea condiții motivaționale de investiții pe termen scurt la nivelul businessului mic și mijlociu.

Efectul social-economic al proiectului. Prevederile legii aplicate pe o perioadă de un an calendaristic va asigura antreprenoriatul de lipsa intervențiilor administrative din partea organelor de control, precum și de acțiunile abuzive demonstrate în majoritatea cazurilor de reprezentanții instituțiilor de control, care vin cu intenția de a executa un plan de amendare a întreprinderilor în scopul acoperirii găurilor financiare create în urma furturilor de miliarde din sistemul bancar. Aplicarea moratoriului asupra controlului de stat pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, va stimula îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de desfășurare a activității antreprenoriale în ansamblu, pentru micul business, precum și indicatorii demografici ai întreprinderilor, cu contribuții semnificative la imaginea Republicii Moldova.

16 decembrie 2019

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

21 August 2020

Soluțiile strategice ale Platformei DA privind soluționarea complexă a problemelor cronice ale ag...

Ultima criza climaterică, caracterizată în special printr-o secetă severă, a demonstrat elocvent toate carențele cronice ale politicilor precare în domeniul agricol și lipsa totală a măsurilor de protecție a fermierilor în fața calamităților naturale. În ultimii 30 de ani nicio guvernare nu a făcut nimic pentru soluționarea fundamentală, complexă și sistemică a problemei sectorului agrar prin prisma asigurării și protecției agricultorilor în cazul cataclismelor. După depășirea consecințelor fiecărei secete și imediat după prima ploaie guvernanții uitau de promisiunile făcute și producătorii agricoli au continuat să se descurce mereu pe cont propriu, deși este mai mult decât evident că an de an problemele nu s-au rezolvat de la sine și sectorul agricol s-a confruntat mereu cu riscuri enorme de faliment, iar Republica Moldova – cu situații păguboase care îi puneau în pericol securitatea alimentară. În acest context, Platforma DA propune un set de măsuri sistemice, care urmează să fie implementate imediat și concomitant, în vederea creării unui sistem sustenabil de prevenire și combatere a hazardurilor naturale în agricultură. În primul rând ne referim în acest context la irigarea masivă a terenurilor agricole. Platforma DA propune elaborarea și aplicarea începând cu 2021 a unui Program Național de utilizare eficientă a resurselor acvatice în scopul irigării. Programul ar prevedea construirea mai multor bazine de acumulare a apelor la care s-ar conecta un număr maxim de agricultori. De asemenea propunem subvenționarea semnificativă a procurării sistemelor de irigare la scară mică, consolidarea și stimularea financiară a asociațiilor utilizatorilor de apă, simplificarea continuă a procedurii de obținere a actelor permisive pentru accesul agricultorilor la apă, inventarierea tuturor fântânilor arteziene neutilizate etc. Întru realizarea acestui Program amplu este necesar ca Republica Moldova să declare problema irigării drept prioritate națională economică și să se adreseze către partenerii externi privind asigurarea asistenței financiare și tehnice și în acest domeniu. O altă prioritate majoră care necesită a fi soluționată urgent este asigurarea în agricultură, care ar proteja bunurile producătorilor, investiţiile financiare în cazul producerii calamităţilor naturale. Adoptarea legii privind hazardurile naturale, care să prevadă participarea statului la achitarea despăgubirilor în cazuri precum seceta excesivă sau înghețurile de primăvară, cu condiția ca agricultorii afectați să fi fost asigurați, trebuie să ajungă în procesul de dezbateri pe platforma parlamentară în timpul cel mai apropiat. De asemenea propunem crearea unor fonduri mutuale pentru calamități naturale, care să fie finanțate solidar de stat, de companiile de asigurări și de agricultori. Pentru a crește rezistența în fața calamităților naturale e nevoie imperioasă de împădurirea țării. Despădurirea masivă legală, precum și ilicită, din ultimele decenii a contribuit semnificativ la micșorarea precipitațiilor în Moldova și a agravat situația pe dimensiunea schimbărilor climatice. În acest context se impune limitarea riguroasă a tăierii pădurilor și demararea unui Program Național de împădurire, care ar prevedea plantarea anuală a 15-30 hectare de pădure, în așa fel încât să sporim rezistența în fața dezastrelor naturale și să temperăm substanțial procesul schimbărilor climaterice nefaste. Platforma DA reiterează importanța strategică enormă a domeniului agricol pentru Republica Moldova și necesitatea implementării unor politici durabile, eficiente și sustenabile în agricultură. Doar astfel satele noastre vor fi apărate în fața fenomenului depopulării și exodului masiv, iar țara – în fața pericolului prăbușirii securității alimentare naționale. Apelul nostru către toate forțele politice din Republica Moldova este acela de a veni alături de agricultori, de problemele și nevoile lor. Disensiunile, interesele și calculele politice nu-și au rostul în astfel de momente de criză. Suntem nevoiți să constatăm cu îngrijorare faptul că Igor Dodon și Ion Chicu demonstrează cât de ostili sunt, în structura lor politică și principială, de valorile și definițiile democratice. Este inadmisibil să ameninți agricultorii spunând că cei care nu vor încheia acțiunea de protest nu vor beneficia de ajutoarele și așa foarte mici acordate de guvern. Abordările acestui guvern sunt greșite, lipsite de coerență și ne demonstrează tuturor cât de incoerent poate fi un guvern electoral atunci când trebuie să rezolve problemele țării și nu problemele personale, politice și electorale ale lui Igor Dodon.

citește mai mult

12 August 2020

Platforma DA condamnă tentativa de fraudare a alegerilor prezidențiale prin modificări abuzive la...

Platforma DA dezaprobă categoric unele modificări operate la Codul Electoral, votate în prima lectură cu o excesivă celeritate, fără a se ține cont de opiniile exprimate de parlamentarii fracțiunii noastre, ale altor deputați din opoziție. Chiar dacă multe amendamente au un caracter tehnic și au menirea să ajusteze legislația, o bună parte din acestea pot fi interpretate ca rea-credință și ascund abuzuri care relevă intenția de a frauda alegerile prezidențiale din toamnă. Menționăm că modificările la Codul electoral au comportat un caracter netransparent încă de la etapa acumulării propunerilor de ajustare a cadrului legal de către Comisia Electorală Centrală. Menționăm că membrul CEC, propus și sprijinit la desemnare de către Platforma DA în cadrul Comisiei Electorale Centrale nu a susținut și nu a votat aceste amendamente periculoase. CEC a ignorat cea mai mare parte a acestor propuneri și nici măcar nu s-a obosit să le acumuleze într-un tabel analitic, ceea ce denotă că de la bun început procesul a avut un caracter formal și nu s-a dorit să se țină cont la modul serios de implicarea experților în domeniul electoral, printre care și asociații obștești cu experiență vastă în monitorizarea proceselor electorale. Platforma DA atrage atenția în mod special la câteva modificări extrem de îngrijorătoare și menite să vicieze semnificativ corectitudinea scrutinului. Una dintre acestea vizează micșorarea duratei timpului de votare. Propunerea respectivă a fost înaintată în procesul de lucru, dar a fost făcută EXCLUSIV în ideea stabilirii a două zile de vot consecutive. Este inadmisibilă o asemenea trunchiere malonestă a inițiativei înaintate de fracțiunea Platformei DA și ne exprimăm dezacordul categoric cu această amputare a amendamentului respectiv, care prevede clar votarea timp de două zile atât în Diaspora, cât și în Republica Moldova, în condițiile unei pandemii interminabile. O altă propunere păguboasă este prevederea punitivă aferentă reflectării în mass-media a campaniei electorale, Consiliului Audiovizualului oferindu-i-se dreptul de a intimida și sancționa instituțiile audiovizuale indezirabile guvernării. Instituirea sancțiunilor pentru entitățile media care „adoptă tratamente privilegiate faţă de unele persoane, partide politice, concurenţi electorali și care încalcă obligația de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate în perioada electorală”, fără ca aceste noțiuni să fie definite și fără să fie stabilite criterii clare de apreciere a faptelor date, ne permit să conchidem că CA, instituție aservită guvernării și personal lui I. Dodon, va deveni un instrument de triere și cenzurare pe perioada campaniei electorale, reducând la tăcere mass media independentă. Proiectul prevede și interzicerea prezentării rapoartelor de monitorizare în timpul procesului de votare. Astfel, organizații precum Promo-Lex nu vor mai putea anunța încălcările și fraudele identificate pe parcursul monitorizării în ziua alegerilor. Alte prevederi care vor limita corectitudinea scrutinului țin de restrângerea drepturilor observatorilor. Aceștia nu vor mai avea acces la listele electorale și nu vor mai putea monitoriza alegerile înainte de începerea procesului de votare. Mai mult decât atât, se prevede ca după închiderea urnelor, buletinele de vot neutilizate să nu fie anulate, ceea ce presupune utilizarea acestora în scopul fraudării alegerilor și după încheierea acestora. Platforma DA consideră că toate aceste modificări diminuiază substanțial standardele democratice în Republica Moldova și sfidează angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali, inclusiv Uniunea Europeană. În condițiile în care mai multe propuneri de modificare a legislației electorale nu îmbunătățesc procedurile electorale ci le limitează, facilitând fraudarea alegerilor, considerăm că adoptarea acestora în ajunul scrutinului prezidențial este categoric inadmisibilă. Insistăm asupra revizuirii proiectului votat în primă lectură și excluderea tuturor prevederilor controversate enunțate. Este imperativ ca modificările la Codul Electoral, cele necesare și oportune, bineînțeles, să fie conforme standardelor internaționale, Acordului de Asociere și să respecte fidel recomandările Comisiei de la Veneția. Chișinău, 12 august 2020

citește mai mult

27 Iulie 2020

Platforma DA cere convocarea de urgență a ședinței extraordinare a Parlamentului privind situaț...

Platforma DA despre convocarea de urgență a ședinței extraordinare a Parlamentului privind situația dezastruoasă din agricultură în urma calamităților naturale Platforma DA a semnalat de multiple ori situația extrem de gravă în care s-au pomenit agricultorii Republicii Moldova în urma calamităților naturale din acest an. Am venit cu propuneri judicioase pentru a susține această categorie de antreprenori, care, din păcate, au fost ignorate de actuala guvernare, iar inacțiunile acesteia au grăbit și mai mult efectele nefaste ale secetei și înghețurilor. Platforma DA a acumulat mai multe date statistice privind recolta cerealelor de prima grupă și starea culturilor de câmp de primăvară. Astfel, se confirmă cele mai sumbre prognoze ale experților noștri privind repercusiunile devastatoare ale situației climaterice similare unei catastrofe greu de subestimat. În multe raioane precum Basarabeasca, Căușeni, Ștefan Vodă, Cimișlia, UTA Gagauzia, Nisporeni, Ungheni recolta medie de grâu nu depășește 500 kg per hectar, iar roada medie pe țară, conform calculelor prealabile, nu va depăși 1,5 tone la hectar. Totodată, culturile de floarea soarelui și porumb sunt, la fel, puternic afectate de secetă în marea majoritate a raioanelor. În majoritatea regiunilor țării agricultorii suportă pierderi enorme și sunt în pragul disperării. În mai multe cazuri fermierii nu mai au posibilitatea să achite plățile pe arendă cu cantitățile de grâu prestabilite și se află în incapacitate de plată față de bănci și furnizorii de inputuri. Insolvența ramurii nu este doar predictibilă în aceste momente, ci deja în proces de instaurare. Totul se produce pe fundalul inacțiunilor crase ale coaliției PSRM-PD. În aceste condiții Platforma DA susține revendicările justificate ale producătorilor agricoli revoltați și conștientizează plenar motivele obiective ale protestelor agricultorilor din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni. Regretăm enorm că toate inițiativele formațiunii noastre privind sprijinul sectorului agrar în contextul calamităților naturale din acest an au fost respinse cu iresponsabilitate și aroganță. În contextul situației catastrofale survenite în sectorul agrar din Republica Moldova, Platforma DA cere imperios președintei Parlamentului să convoace ședința extraordinară a legislativului pentru examinarea proiectelor de legi privind declararea vacanței fiscale pentru agricultorii afectați, restabilirea cadrului legislativ pentru eliberarea certificatelor de forță majoră și realocarea pe interiorul bugetului de stat a cel puțin 200 mln lei pentru compensarea pierderilor fermierilor. În cazul în care doamna Greceanîi nu va convoca ședința extraordinară în următoarea săptămână, deputații Platformei DA vor veni cu inițiativa convocării ședinței Parlamentului prin solicitarea a cel puțin 1/3 din deputați, așa cum prevede legea. 27 iulie 2020

citește mai mult