ACASĂ/ Declarații

Platforma DA a înaintat în Parlament proiectul de Lege cu privire la moratoriul asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii.

16 Decembrie 2019

Condiții ce au impus elaborarea actului. În toate țările civilizate propășirea economică și bunăstarea cetățenilor sunt posibile în mare parte datorită existenței unui segment puternic dezvoltat al businessului mic și mijlociu. Practica mondială denotă că anume acest sector al economiei generează mai multe locuri de muncă, asigură o concurență echilibrată, aduce mai multă eficacitate investițiilor și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. Anume aceste elemente sunt în prezent prioritare pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova.

În anul 2018 numărul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii a constituit 55,7 mii și reprezintă circa 98,7% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referință a constituit aproximativ 328 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Însă veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 144 159,9 mln lei sau doar 40,4 la sută din venituri din vânzări în total pe economie.

Pe data de 21 iulie 2016 Parlamentul a adoptat o nouă lege cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Art. 12 din lege prevede că statul acordă facilități fiscale pentru dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii prin stipulările din Codul fiscal, precum și întreprinderile respective vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice, după cum stabilește legislația privind achizițiile publice. Cu regret, constatăm că după mai bine de 3 ani de la adoptarea acestei legi, aceasta nu se respectă, iar statul nu-și exercită decât funcțiile de control de stat asupra întreprinderilor, încasând amenzi și penalități în multe cazuri neargumentate juridic, conform multiplelor plângeri și sesizări ale agenților economici. Astfel, în proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, sunt planificați 366 961 mii lei venituri din amenzi și sancțiuni.

Conform practicilor abuzive din anii precedenți, constatăm că Guvernul încasează sute de milioane de lei amenzi și penalități în situația în care afacerile mici și mijlocii abia de se mențin/supraviețuiesc.

Aportul și intervenția autoritățile statale la dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii rămân a fi rapoarte false doar pe hârtie. De facto însă antreprenorii sunt jefuiți în mod barbar de către stat.

Unul din cei mai frecvenți factori vociferați în refuzurile de a investi în dezvoltarea afacerilor sunt intervenţiile administrative frecvente în activitatea agenţilor economici, inclusiv sub forme de controale şi inspecţii, precum și birocraţia generală, protecţionismul şi corupţia, inclusiv la executarea funcțiilor de control de către instituțiile abilitate în proces de control/inspectare a întreprinderilor mici și mijlocii. La aceşti factori, se mai adaugă factorii de natură obiectivă, aşa ca economia de dimensiuni mici, puterea de cumpărare scăzută a populaţiei, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii dezvoltate pentru afaceri etc, toate luate împreună capabile să transforme activitatea antreprenorială într-un infern.

Reieșind din toate cele expuse și ținând cont de importanța vitală a domeniului businessului mic și mijlociu pentru reabilitarea social-economică a Moldovei, este necesară instituirea unui moratoriu asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii pentru cel puțin un an bugetar, ceea ce ar fi o primă etapă a implementării legi cu privire la întreprinderile mici și mijlocii privind sprijinul real al acestui sector.

Principalele prevederi ale proiectului. Legea* prevede instituirea moratoriului pentru o perioadă de un an, și anume pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2020, asupra controalelor de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii cu perioada de extindere la discreția Guvernului până în 30 iunie 2021.

Moratoriul propus se referă la controalele planificate și inopinate, efectuate de organele de stat, inclusiv fiscale. În partea ce ține de controlul vamal, moratoriul se aplică doar controalelor ulterioare, efectuate conform prevederilor stabilite de Codul vamal. Moratoriul nu se aplică asupra controlului efectuat:

– în cadrul urmăririi penale;

– de Banca Națională a Moldovei;

– de Curtea de Conturi a Republicii Moldova;

– de Comisia Națională a Pieței Financiare în privința persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitate de asigurare;

– alte tipuri de controale de stat prevăzute la art. 1 alin. (4), al Legii.

Ca excepție, în baza deciziei Ministerului Economiei, controlul de stat poate fi efectuat dacă există un pericol iminent pentru viața și sănătatea populației, pentru securitatea economică a statului și pentru mediu. Pe perioada moratoriului se interzice ridicarea bunurilor și a dispozitivelor de stocare a datelor în cadrul tipurilor de controale de stat prevăzute expres în Lege. Se interzice organelor de control abilitate să aplice sechestru sau sigilii pe bunuri, încăperi sau oricare alte obiecte, ori să întreprindă alte măsuri ce ar duce la suspendarea completă sau parțială a activității persoanelor supuse controlului, cu excepția controlului efectuat în cadrul urmării penale, de către Banca Națională a Moldovei, în domeniul respectării normelor anti-incendiu și în cazul efectuării controlului de stat excepțional. Până la expirarea termenului de trei luni, Guvernul este în drept să decidă privitor la prelungirea moratoriului asupra controlului de stat. În cazul efectuării unui control de stat cu încălcarea prevederilor Legii, persoanele afectate sunt în drept să apeleze la poliție pentru stoparea acțiunilor ilicite, inclusiv pentru evacuarea din incintă a persoanelor care efectuează controlul. Controalele de stat în desfășurare, care cad sub incidența Legii, încetează la data instituirii moratoriului, cu întocmirea actului de constatare în termen de cinci zile lucrătoare.

Locul actului în sistemul legislației. Legea emisă coform propunerilor din proiect ține de aplicarea unei practici deja existente, testate pe o perioadă de 3 luni în anul de gestiune bugetară 2016. Extinderea și aplicarea terenului de un an care cuprinde anul bugetar 2020, cu posibilitate de extindere în prima jumătate din anul 2021, va da posibilitatea reducerii oricăror riscuri care se percep la nivelul administrației publice centrale cu referință la posibilitatea de diminuare a veniturilor bugetare, dar și va crea condiții motivaționale de investiții pe termen scurt la nivelul businessului mic și mijlociu.

Efectul social-economic al proiectului. Prevederile legii aplicate pe o perioadă de un an calendaristic va asigura antreprenoriatul de lipsa intervențiilor administrative din partea organelor de control, precum și de acțiunile abuzive demonstrate în majoritatea cazurilor de reprezentanții instituțiilor de control, care vin cu intenția de a executa un plan de amendare a întreprinderilor în scopul acoperirii găurilor financiare create în urma furturilor de miliarde din sistemul bancar. Aplicarea moratoriului asupra controlului de stat pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, va stimula îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de desfășurare a activității antreprenoriale în ansamblu, pentru micul business, precum și indicatorii demografici ai întreprinderilor, cu contribuții semnificative la imaginea Republicii Moldova.

16 decembrie 2019

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

27 Mai 2020

Platforma DA cere reluarea ședințelor plenare ale Parlamentului: nu împiedicați crearea comisiei...

Platforma Demnitate și Adevăr cere reluarea ședințelor plenare ale Parlamentului și anularea tuturor formelor de abuz atât împotriva deputaților, în particular, cât și a instituției legislative în general. Carantinarea deputaților și anularea ședințelor Parlamentului, urmare a unor situații și decizii dubioase, exploatate cinic de conducerea legislativului, le calificăm ca pe o încercare de a obstrucționa actul legislativ, dar, mai ales, de a împiedica crearea comisiei parlamentare de anchetă în cazul președintelui Igor Dodon, bănuit de acte grave de corupție și îmbogățire ilicită, precum și amânarea discreționară a votului pe marginea legii organizațiilor necomerciale, imperios necesară pentru deblocarea finanțării europene, în valoare de peste 600 de milioane de lei. Inițiativa Platformei DA privind crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe marginea acțiunilor de corupție ale președintelui Igor Dodon, săvârșite cu sau fără participarea ex- președintelui PD, Vladimir Plahotniuc, cunoscute publicului prin intermediul presei, a unor dezvăluiri și investigații jurnalistice, trebuie de urgență implementată. Platforma DA își asumă președinția acestei comisii de anchetă, având ca experiență anterioară rapoartele credibile în dosarele fraudei bancare și privatizărilor ilicite, rezultate din activitatea comisiilor parlamentare de anchetă, conduse de vicepreședinții Platformei DA, Alexandru Slusari și Igor Munteanu. Totodată, cerem convocarea de urgență a Parlamentului pentru votul în lectura finală a legii organizațiilor necomerciale, ca ultimă condiție pentru accesarea tranșei a doua, în valoare de 30 de mln de euro, din asistența macrofinanciară, prevăzută în memorandumul semnat în 2017 cu  Uniunea Europeană. Ne adresăm deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, care au trecut testul COVID -19, să se alăture demersului Platformei DA și să ceară reluarea ședințelor plenare. Orice tergiversare a activității legislativului o calificăm ca pe o  conjurație a lui Igor Dodon și PSRM cu  clanurile oligarhice, care sugrumă Republica Moldova și o tentativă clară de protecție a actualului președinte. Constatăm cu îngrijorare că așa cum în perioada martie - iunie 2019 lucrările Parlamentului au fost blocate intenționat pentru a permite finalizarea unor negocieri oculte între Plahotniuc și Dodon (eșuate într-un final), în aceste zile, invocând o pretinsă criză sanitară la nivelul forului legislativ al Republicii Moldova, s-a creat din nou, în mod artificial, o criză susținută cu evidență de PSRM și aliații săi. Parlamentul este blocat prin terptipuri birocratice care îngrădesc dreptul poporului Republicii Moldova de a-și exercita puterea prin intermediul reprezentanților legal aleși.  

citește mai mult

01 Mai 2020

Declarația Platformei DA privind imixtiunea în actul de justiție și hărțuirea judecătorilor...

Platforma DA a luptat întotdeauna pentru edificarea statului de drept în Republica Moldova și consideră inadmisibile actele de imixtiune în justiție. Orice ingerință în actul de justiție și, cu atât mai mult, orice intimidare a judecătorilor este anticonstituțională, abuzivă, total inacceptabilă într-un stat democratic și trebuie pedepsită conform legii. Platforma DA declară cu toată vehemența că hărțuirea judecătorilor Curții Constituționale care au manifestat intoleranță față de încălcarea grosolană a principiului independenței Înaltei Curți este categoric condamnabilă și nu poate fi îngăduită sub niciun pretext și în nicio formă. Atât timp cât acest subiect a parvenit în spațiul public din surse speculative am manifestat reticență. Dar din moment ce însuși judecătorii de la CC afirmă că au probe prin care intimidarea lor poate fi susținută, situația devine extrem de gravă. Deja patru judecători ai CC au anunțat că intenționează să depună un demers la Procuratura Generală, deoarece ar deține probe că sunt filați și intimidați și își rezervă dreptul să sesizeze și instituțiile internaționale pe acest fapt. Atenționăm că gravitatea ilegalităților este aprofundată în special de faptul că acest lucru se întâmplă în ajunul examinării sesizărilor privind constituționalitatea acordului de creditare a Republicii Moldova de către Federația Rusă, încheiat fără a se ține cont de protejarea intereselor naționale economice ale Republicii Moldova. În acest context Platforma DA se adresează partenerilor externi, în special Uniunii Europene, Consiliul Europei și Comisiei de la Veneția să monitorizeze îndeaproape acest caz fără precedent, când majoritatea judecătorilor Curții Constituționale sunt șantajați, filați și intimidați de puterea actuală din Republica Moldova prin implicarea structurilor menirea cărora este să asigure respectarea legii și nicidecum transformarea țării noastre într-un stat polițienesc în avantajul factorului politic. Stimați cetățeni, consecințele unor asemenea acțiuni de intimidare fățișă a judecătorilor în cel mai înalt for al justiției din țară pot fi foarte grave. Ne putem aștepta inclusiv la stoparea oricărui sprijin financiar din partea UE, ceea ce ar avea un impact ireparabil asupra situației social-economice actuale când ne confruntăm cu trei crize majore — pandemia, depresiunea social-economică și seceta severă. Abuzurile incalificabile ale guvernării pun în pericol chiar și Acordul de Asociere cu UE și Acorul de Liber Schimb. De asemenea imixtiunea grosolană în justiție pune în real pericol libera circulație în țările UE și - putea să ne confruntăm la un moment dat cu reintroducerea vizelor. Platforma DA consideră total iresponsabil și abuziv comportamentul puterii privind inamovibilitatea actului justiției și constată că prin acesta președintele Dodon demonstrează interesul său exclusiv electoral, mergând va-banc și sfidând cu nerușinare aspirațiile cetățenilor și securitatea țării. Stimați cetățeni, vă îndemnăm să fiți vigilenți și ireconciliabili cu fărădelegea. Vă îndemnăm să fiți pregătiți să aparăm independența justiției care este o condiție indispensabilă a continuării parcursului european al Republicii Moldova. Independența Curții Constituționale nu poate fi suprimată prin șantajul unei guvernări care își construiește politicile administrative exclusiv în scopul promovării lui Igor Dodon pentru cel de-al doilea mandat de președinte.

citește mai mult

28 Aprilie 2020

Andrei Năstase privind măsurile urgente de contracarare a consecințelor nefaste ale secetei și ...

Platforma DA constată cu îngrijorare nedisimulată că în această perioadă agricultura Republicii Moldova se confruntă cu cea mai severă secetă de la declararea independenței statale. În această iarnă s-a întâmplat pentru prima dată ca terenurile agricole să nu fie acoperite cu zăpadă măcar pentru câteva zile. Cantitatea precipitațiilor și rezervele de umeditate în sol ajung în medie la 25-30% din norma multianuală, iar restricțiile impuse în starea de urgență au influențat extrem de negativ aprovizionarea agricultorilor сu fertilizanți și produse de uz fitosanitar. Mai mult decât atât, înghețurile de primăvară timpurie au afectat în proporție de 70-80% plantațiile de caiși, migdal și piersici și în proporție  de 40-50% — plantațiile de cireș, vișin și prun, precum și semănăturile de rapiță de toamnă. În marea majoritate a raioanelor situația fermierilor este critică, fiind agravată și de problemele intervenite în procesul comercializării produselor pe piața internă, dar și în cadrul exporturilor din cauza limitării drastice a circulației. În asemenea condiții zeci de mii de fermieri riscă să falimenteze și astfel va fi pusă în pericol major securitatea alimentară a țării care va deveni și mai dependentă de importul produselor agroalimentare. Evident că acest fapt va genera implicit o creștere semnificativă a balanței negative de plată. Ținând cont de riscurile enunțate și în baza mai multor consultări cu agricultorii, Platforma DA cere guvernării  să întreprindă de urgență următoarele măsuri: -        Să creeze o comisie guvernamentală cu implicarea partenerilor de dezvoltare, imputernicită să evalueze impactul secetei, a înghețurilor și a crizei pandemice asupra sectorului agroalimentar; -        Să evalueze oportunitatea  declarării stării de urgență cu caracter natural în toată țara sau în mai multe raioane ,  fără a limita drepturile  fundamentale ale oamenilor; -        Să elaboreze rapid mecanismul eliberării certificatelor confirmative ale circumstanțelor de forță majoră în condițiile stării de urgență, ceea ce ar permite fermierilor să obțină aceste certificate în vederea simplificării negocierilor cu creditorii; -        Să aprobe  cu maximă celeritate regulamentul privind mecanismul utilizării apelor subterane în scopul irigării terenurilor agricole; -        Să se adreseze partenerilor externi în vederea asistenței financiare pentru a depăși criza naturală; -        Să suplinească Fondul de Dezvoltare a Agriculturii cu minim 500 mln lei pentru plăți directe întreprinderilor agricole, inclusiv celor zootehnice, care au avut de suferit în urma secetei și a înghețurilor; -        Să scutească întreprinderile care au avut de suferit  în urma secetei și a înghețurilor de plata impozitului pe venit; -        Să amâne cu cel puțin 6 luni achitarea în bugetul public național de către întreprinderile respective a impozitelor și a taxelor aferente plăților salariale; -        Să procure pentru  rezerva de stat minim 150 de mii de tone de grâu alimentar și 150 de mii de tone de porumb la un preț avantajos pentru agricultori în vederea limitării exportului producției; -       Să publice informația exhaustivă privind stocurile cerealelor în Republica Moldova, ajustând exporturile necesităților interne ale țării. Platforma DA avertizează guvernarea asupra consecințelor dezastruoase ireversibile în cazul inacțiunilor sale privind situația critică din agricultură și-i cere insistent să renunțe și în acest caz la jocurile iresponsabile  în scopuri electorale. Nu e de glumit, stimați tovarăși, atunci când cetățenii țării noastre riscă să se confrunte dincolo de criza pandemică și cu o criză alimentară! Populismul și minciuna nu ne vor salva. Avem nevoie de măsuri eficiente, responsabile, urgente pentru a preveni impactul nefast dublu al pandemiei și al catastrofei naturale. Platforma DA va contribui cu tot ce are la dispoziție, inclusive specialist și expertiză, pentru a sprijini guvernul în cazul când acesta va pune în aplicare setul de măsuri propus de noi și, eventual, alte măsuri de salvgardare a securității alimentare a Republicii Moldova. Andrei Năstase, Președinte al Platformei DA 28 aprilie 2020  

citește mai mult