Platforma DA a prezentat două proiecte de legi în susținerea autorităților locale. Descentralizarea – principiu fundamental al democrației autentice!

22 Iunie 2020

Unul dintre dezideratele Platformei Demnitate și Adevăr reprezintă Descentralizarea ca principiu fundamental respectat la nivelul statelor europene în vederea Autonomiei locale. Conceptul și obiectivele politicii de descentralizare sunt parte integrantă a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Autoritățile publice locale reprezintă instituția cea mai apropiată de cetățean și, respectiv, acestea trebuie să dispună de pârghii, capacitate efectivă, inclusiv financiară, care să le permită gestionarea eficientă a treburilor publice la nivel de comunitate, prestarea unor servicii publice de calitate către cetățean, precum și asigurarea unei dezvoltări locale sustenabile.

În conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificate de Republica Moldova în anul 1997 și a Strategiei Naționale de Descentralizare, Deputata Inga Grigoriu a înaintat un proiect de Lege, ce vine să susțină autorităţile administraţiei publice locale pentru consolidarea autonomiei financiare a APL de nivel întâi prin majorarea veniturilor bugetare ale acestora.

Inga Grigoriu:

„În urma multiplelor consultări avute cu primari și consilieri locali, propun defalcarea de la taxele locale pentru resursele naturale în mărime de 60% din volumul total al taxelor pentru bugetele satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău), în timp ce 40% din volumul acestor taxe vor fi în continuare acumulate în bugetele raionale.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, nivelul încasărilor la bugetele locale ale autorităților de nivelul doi din taxele pentru resursele naturale a constituit, în anul 2019, circa 44, 1 milioane lei. Prin urmare, prezentul proiect ar putea contribui la consolidarea veniturilor la bugetele locale ale autorităților de nivelul întâi cu circa 26,5 milioane lei și echilibrarea bugetelor raionale și cele ale satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor).

Menționez că taxa pentru resursele naturale este una dintre puținele taxe care poate fi localizată, ceea ce argumentează necesitatea colectării acesteia în bugetul local al administrației de nivelul întâi. Mai mult ca atât, autoritățile locale de nivelul întâi sunt preponderent cele care suportă cheltuieli pentru contracararea efectelor proceselor de exploatare a resurselor naturale (extragerea mineralelor utile, apă, lemnul eliberat pe picior, efectuarea prospecțiunilor și explorărilor geologice, folosirea spațiilor subterane, exploatarea construcțiilor subterane).

Astfel, se vor echilibra bugetele locale ale autorităților de nivelul întâi și cele de nivelul doi, în sensul consolidării bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor).”

Al doilea proiect de Lege, înaintat de Inga Grigoriu, de asemenea vine să susțină Administrațiile Publice Locale de ambele nivele pentru a-i asista în efortul de a face față necesităților de dezvoltare, a asigura durabilitatea proiectelor și a facilita cooperarea la nivel regional, inter-regional și internațional, ca temelie servind Politica de dezvoltare regională.

Inga Grigoriu:

„Această politică prietenoasă este orientată spre o dezvoltare sustenabilă și inclusivă, este dedicată creșterii economice și competitive, consolidează coeziunea socială și teritorială, dinamizează dezvoltarea urbană și alte aspecte care urmează să fortifice competitivitatea regiunilor de dezvoltare ale Republicii Moldova per total.

Deasemenea, Politica de Dezvoltare Regională este susținută și de Uniunea Europeană, fiind parte integrată a Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE, în special la capitolul 20 ”Dezvoltarea regională, cooperarea la nivel transfrontalier și regional”.

Specificul Politicii de dezvoltare regională constă în deschiderea oportunităților de realizare a proiectelor de anvergură prin faptul că dispune de setul de instrumente și măsuri pentru dezvoltarea echitabilă a regiunilor de dezvoltare, iar potențialul acesteia în a deveni un element de consolidare a eforturilor de dezvoltare durabilă îl definește într-o mare măsură Fondul Național de Dezvoltare Regională.

Conform Legii privind Dezvoltarea Regională adoptată încă în anul 2006, FNDR a constituit 1% din veniturile la bugetul de stat, cu excepția veniturilor cu destinație specială (Fondul Rutier, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul Ecologic Național).

Politica de dezvoltare regională, inclusiv și datorită acestui fond, deja a atins anumite rezultate menite să asigure cooperarea inter- și intra- regională prin implementarea mai multor proiecte investiționale, domeniile de intervenții prioritare fiind: alimentare cu apă și canalizare, infrastructura drumurilor, gestionarea deșeurilor solide, sporirea eficienței clădirilor publice, precum și sporirea atractivității turistice.

În ultimii 10 ani au fost implementate cca 140 de proiecte regionale, inclusiv 48 – de asigurare cu apă și canalizare, 13 – în managementul deșeurilor, 21 – în eficiență energetică a clădirilor publice, 28 de proiecte – în turism și sprijin în afaceri, reabilitate 29 drumuri regionale și locale.

Însă, la 27 iulie 2018 a fost modificat art. 6 din Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova în așa fel încât s-a decis ca volumul Fondului Național de Dezvoltare Regională să nu fie stabilit în dependență de evoluția veniturilor bugetului de stat, ci să fie aprobată o sumă fixă prin legea anuală a bugetului de stat.

Analizând cuantumul Fondului în această perioadă de timp, constatăm, că acesta a fost subfinanțat și subminat. Deși există probleme majore cu care se confruntă majoritatea regiunilor de dezvoltare, actualmente Fondul nu are posibilitatea de a răspunde acestora. Constrângerile financiare la implementarea unor proiecte esențiale, de anvergură regională, creează probleme de funcționare și de credibilitate pe fondul creșterii așteptărilor și implicării active participative a actorilor regionali.

Deasemenea, analiza rezultatelor implementării politicii regionale a fost expusă în Raportul Curții de Conturi, nr.65 din 25.11.2019, în care se invocă următoarele: ”O lacună ce ține de planificarea și alocarea mijloacelor financiare necesare implementării Documentului Unic de Program pentru anii 2017-2020 constă în limitarea mijloacelor financiare alocate pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională. Astfel, suma estimativă solicitată din FNDR pentru finanțarea proiectelor (incluse în DUP) este de circa 1722,7 mil. MDL, iar alocațiile din bugetul de stat constituie doar 220,0 mil lei. anual”

După implementarea primelor proiecte de anvergură regională, propuneri de proiecte înaintate spre examinare și aprobare au fost în continuă creștere, astfel încât la prima etapă a concursului pentru perioada 2017-2020 au fost depuse 321 de note conceptuale de proiecte, în sumă de circa 7,8 miliarde lei ce reprezintă necesitățile de dezvoltare a localităților, parvenite din partea administrației publice locale de nivelul I și II.

Astfel, practica de finanțare a programelor și proiectelor din mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională constituie una din cele mai importante aspecte, care necesită a fi revăzută pentru realizarea cu succes a obiectivelor politicii de dezvoltare regională.

Prin prezentul Proiect de lege, propun revenirea la forma inițială a FNDR, cuantumul acestuia fiind de 1% din venitul bugetului de stat, aprobat prin Legea Bugetului de stat pentru anul respectiv, excluzând transferurile cu destinație specială, de fapt, așa cum era prevăzut inițial în Legea Dezvoltării Regionale.

În continuare mă voi adresa deputaților în Parlamentul R. Moldova în vederea susținerii acestor două inițiative legislative.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

04 Iulie 2020

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a adresat un mesaj de felicitare cu ocazia celei de a ...

În numele formațiunii politice a cărui lider sunt, dar și a numeroșilor noștri simpatizanți, aducem calde felicitări Președintelui SUA și poporului american cu ocazia celei de a 244-a aniversări a Zilei Independenţei. Valorile universale exprimate în Declarația de Independență constiuie și în prezent pilonii construcției democratice și ai demnității unui popor care-și vrea independență politică. Cine ar putea astăzi să contrazică nobila idee despre drepturile inalienabile ale omului la Viață, Libertate și Fericire ? „Iar pentru a asigura aceste drepturi, Guvernele sunt instituite pentru oameni”. Acesta este și crezul Platformei DA, pentru care ne-am lansat intr-o luptă politică ireversibilă și fără de compromisuri. Spiritul rezistent al poporul american constituie pentru noi o confirmare a faptului că măreția unei națiuni nu este dată, dar este câștigată. Și, după cum afirma președintele Franklin D. Roosevelt: "Această mare naţiune va îndura multe şi a îndurat multe, dar va renaşte şi va prospera.” Totodată, transmit cuvinte de respect Excelenței sale, domnului Ambasador al SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, în persoana căruia avem un prieten ferm, un susținător al principiilor democratice de funcționare a instituțiilor puterii de la Chișinău. Sperăm să valorificăm pe deplin dialogul nostru strategic cu SUA, că eforturile noastre de modernizare a societății, de promovare a unei guvernări inteligente, competitive vor sprijini și în continuare . Iar Platforma DA este formațiunea capabilă să-și ajute propriul popor în acest exercițiu al suveranității. Or, așa cum afirma președintele Donald Trump: „Ceea ce contează cu adevărat nu este ce partid controlează guvernarea, ci dacă guvernarea este controlată de popor.” „La mulți ani!” Statelor Unite ale Americii!

citește mai mult

29 Iunie 2020

Platforma DA: agricultorii trebuie susținuți prin subvenționarea procurării materialului semince...

Anul 2020 este unul dintre cei mai dificili ani pentru producătorii de grâu și orz de toamnă. În urma unei ierni complet lipsite de zăpadă, urmată de primăvara pe parcursul căreia în lunile martie și aprilie nu au fost precipitații, aproape 2/3 din suprafețele semănate cu cereale din prima grupă au suferit substanțial. Multe terenuri cultivate cu grâu din sudul și centrul țării au fost compromise și reînsemânțate cu alte culturi. În această zonă se așteaptă o recoltă extrem de redusă de cereale de prima grupă. În multe cazuri aceasta nu va acoperi nici măcar cheltuielile pentru arendă și procurarea materialului semincer. În atare circumstanțe apare riscul iminent ca zeci de mii de fermieri să se pomenească în situația de a nu avea capacitatea să-și onoreze datoriile și vor intra în insolvență. Acest fapt este agravat de condițiile în care autoritățile au blocat NEOFICIAL exportul cerealelor și, totodată, refuză să procure grâu pentru rezerva de stat de la producătorii agricoli. În mod normal, în cazul în care se estimează un deficit de grâu din cauza crizei naturale și de sănătate, Guvernul ar trebui să restricționeze exportul grâului și orzului, în baza unei hotărâri OFICIALE. Astfel, ar deveni legală invocarea circumstanțelor de forță majoră, care ar permite exportatorilor și agricultorilor restructurarea datoriilor. Iar statul, în acest caz, ar trebui să procure de la fermieri o bună parte din grâu la prețuri avantajoase. Situația climaterică nefastă, incoerența guvernării și aplicarea unor scheme obscure deja are un impact extrem de negativ asupra pieței cerealelor și micșorează substantial veniturile fermierilor. În acest context Platforma DA insistă ca statul să aloce subvenții agricultorilor care au avut de suferit în urma secetei prin micșorarea semnificativă a recoltei de grâu. Aceste subvenții ar trebui să fie direcționate spre procurarea de material semincer. Propunem ca din bugetul de stat să fie achitați câte 4 lei pentru fiecare kg de grâu semincer procurat de fermieri și câte 2 lei pentru fiecare kg de semințe produse de agricultorii specializați în cultivarea materialului semincer. Reieșind din necesitățile interne de consum, avem nevoie de circa 60 de mii de tone de semințe de grâu. Luând în considerație că seceta a afectat aproape 2/3 de terenurile semănate cu grâu, Platforma DA estimează că fondul de subvenționare a procurării semințelor ar trebui să atingă valoarea aproximativă de 160 mln lei. În cazul în care resursele necesare subvenționării nu pot fi identificate rapid pe intern, cerem ca autoritățile să se adreseze de urgență după ajutor către partenerii noștri externi. Remarcăm că Guvernul Platformei DA intenționează implementarea acestei măsuri de sprijin pentru fermieri în mod prioritar.

citește mai mult

25 Iunie 2020

Declarația Platformei DA față de incidentele din zona de securitate...

Regimul separatist se folosește de pandemie pentru a-și extinde influența, controlul și forța de impunitate asupra localităților din stânga Nistrului. În loc de a rezolva problema, acest guvern bea șampanie la Moscova în compania separatiștilor, la o paradă vetustă și inutilă. Condamnăm impotența acestui guvern de a apăra cetățenii RM. Reacțiile anemice sau adormite ale Biroului pt reintegrare nu face decât să dea curaj regimului separatist. Asta se leagă însă de contractul exclusiv de furnizare a energiei de la Kuciurgan, de ticăloasa înțelegere a lui Dodon de a ”dărui” separatiștilor moșii care nu-i aparțin, inclusiv sate moldovenești din centrul raionului Dubăsari, pentru care în 1992, au plătit cu sânge, combatanții RM. Acest guvern tratează cu superficialitate nevoile oamenilor din stânga Nistrului. Am uitat când diplomații acestui guvern au avut demersuri de retragere necondiționată a trupelor rusești organizațiilor internaționale. Nu știm dacă RM a impus măsuri de răspuns față de persoanele care arestează, țin în pușcării sau chiar omoară oameni nevinovați, cum au fost numeroase cazuri de preluare a afacerilor la Râbnița, Slobozia și Bender. Se crează impresia că unora în acest guvern Chicu le convine să împartă puterea cu separatiștii de la Tiraspol. Cerem: Convocarea de urgență a unei ședințe de guvern pe tema posturilor ilegale. Cerem aplicarea hotărârii Curții Constituționale n.14 din 02.05.2017 cu privire la Transnistria ca ”teritoriu ocupat”, însemnând adoptarea unor alte măsuri și poltici față de mafia acestui teritoriu controlat de Tiraspol. Guvernul RM are obligația de a respinge acreditarea unor elemente de statalitate de către regimul separatist, i.e. la negocieri, dar și pe teren. Posturile instalate recent sfidează toate protocoalele încheiate la insistența OSCE, și autoritatea mediatorilor, aduce atingere acordului de încetare a focului din 1992, care a devenit un document de care-și șterg picioarele conducerea militaristă a regiunii separatiste. Guvernul are obligația de a forța democratizarea și demilitarizarea regiunii, condiționând orice legături economice externe cu ceea ce apără cetățenii RM pe întreg teritoriul suveran al statului nostru. Acesul la piață este un bun garantat de statutul asociat al RM la Uniunea Europeană, nu în afara acestuia. Toți cei care vor demonstra lipsă de respect și vor sfida legislația RM pot fi lipsiți de acest bun în interesul statului RM. Cerem ca guvernul RM să definească și să aplice o nouă politică de transformare a conflictului conform constituției RM și a dreptului internațional, încetând să arunce veste de salvare și concesii ticăloase regimului separatist. Nu putem tolera continuarea militarizării regimului, cu trupe rusești staționate ilegal în regiune. Este inadmisibil ca Dodon să aibă înțelegeri separate, politice sau electorale cu capii acestui regim, ocolind Parlamentul, impunând guvernul să se rețină din aplicarea legii în raport cu capii acestui regim. Guvernul să revină neîntârziat la căutarea unei surse alternative de achiziție a energiei electrice, actualul contract este dubios, netransparent și hrănește separatismul. Este neavenit ca autoritățile RM să scutească de accize și de taxe bunurile și relațiile comerciale ale regiunii cu piața externă, asta afectează credibilitatea guvernării. Este imperativ ca Parlamentul RM să monitorizeze implementarea acordurilor și protocoalelor încheiate de guvern, pt a stabili ce fel de politică urmează să aplice în procesul de reintegrare completă, definitivă, a teritoriului din stânga Nistrului, în corespundere cu legea din 2005 și prevederile Constituției RM. 25 iunie 2020

citește mai mult