Platforma DA a prezentat două proiecte de legi în susținerea autorităților locale. Descentralizarea – principiu fundamental al democrației autentice!

22 Iunie 2020

Unul dintre dezideratele Platformei Demnitate și Adevăr reprezintă Descentralizarea ca principiu fundamental respectat la nivelul statelor europene în vederea Autonomiei locale. Conceptul și obiectivele politicii de descentralizare sunt parte integrantă a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Autoritățile publice locale reprezintă instituția cea mai apropiată de cetățean și, respectiv, acestea trebuie să dispună de pârghii, capacitate efectivă, inclusiv financiară, care să le permită gestionarea eficientă a treburilor publice la nivel de comunitate, prestarea unor servicii publice de calitate către cetățean, precum și asigurarea unei dezvoltări locale sustenabile.

În conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificate de Republica Moldova în anul 1997 și a Strategiei Naționale de Descentralizare, Deputata Inga Grigoriu a înaintat un proiect de Lege, ce vine să susțină autorităţile administraţiei publice locale pentru consolidarea autonomiei financiare a APL de nivel întâi prin majorarea veniturilor bugetare ale acestora.

Inga Grigoriu:

„În urma multiplelor consultări avute cu primari și consilieri locali, propun defalcarea de la taxele locale pentru resursele naturale în mărime de 60% din volumul total al taxelor pentru bugetele satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău), în timp ce 40% din volumul acestor taxe vor fi în continuare acumulate în bugetele raionale.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, nivelul încasărilor la bugetele locale ale autorităților de nivelul doi din taxele pentru resursele naturale a constituit, în anul 2019, circa 44, 1 milioane lei. Prin urmare, prezentul proiect ar putea contribui la consolidarea veniturilor la bugetele locale ale autorităților de nivelul întâi cu circa 26,5 milioane lei și echilibrarea bugetelor raionale și cele ale satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor).

Menționez că taxa pentru resursele naturale este una dintre puținele taxe care poate fi localizată, ceea ce argumentează necesitatea colectării acesteia în bugetul local al administrației de nivelul întâi. Mai mult ca atât, autoritățile locale de nivelul întâi sunt preponderent cele care suportă cheltuieli pentru contracararea efectelor proceselor de exploatare a resurselor naturale (extragerea mineralelor utile, apă, lemnul eliberat pe picior, efectuarea prospecțiunilor și explorărilor geologice, folosirea spațiilor subterane, exploatarea construcțiilor subterane).

Astfel, se vor echilibra bugetele locale ale autorităților de nivelul întâi și cele de nivelul doi, în sensul consolidării bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor).”

Al doilea proiect de Lege, înaintat de Inga Grigoriu, de asemenea vine să susțină Administrațiile Publice Locale de ambele nivele pentru a-i asista în efortul de a face față necesităților de dezvoltare, a asigura durabilitatea proiectelor și a facilita cooperarea la nivel regional, inter-regional și internațional, ca temelie servind Politica de dezvoltare regională.

Inga Grigoriu:

„Această politică prietenoasă este orientată spre o dezvoltare sustenabilă și inclusivă, este dedicată creșterii economice și competitive, consolidează coeziunea socială și teritorială, dinamizează dezvoltarea urbană și alte aspecte care urmează să fortifice competitivitatea regiunilor de dezvoltare ale Republicii Moldova per total.

Deasemenea, Politica de Dezvoltare Regională este susținută și de Uniunea Europeană, fiind parte integrată a Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE, în special la capitolul 20 ”Dezvoltarea regională, cooperarea la nivel transfrontalier și regional”.

Specificul Politicii de dezvoltare regională constă în deschiderea oportunităților de realizare a proiectelor de anvergură prin faptul că dispune de setul de instrumente și măsuri pentru dezvoltarea echitabilă a regiunilor de dezvoltare, iar potențialul acesteia în a deveni un element de consolidare a eforturilor de dezvoltare durabilă îl definește într-o mare măsură Fondul Național de Dezvoltare Regională.

Conform Legii privind Dezvoltarea Regională adoptată încă în anul 2006, FNDR a constituit 1% din veniturile la bugetul de stat, cu excepția veniturilor cu destinație specială (Fondul Rutier, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul Ecologic Național).

Politica de dezvoltare regională, inclusiv și datorită acestui fond, deja a atins anumite rezultate menite să asigure cooperarea inter- și intra- regională prin implementarea mai multor proiecte investiționale, domeniile de intervenții prioritare fiind: alimentare cu apă și canalizare, infrastructura drumurilor, gestionarea deșeurilor solide, sporirea eficienței clădirilor publice, precum și sporirea atractivității turistice.

În ultimii 10 ani au fost implementate cca 140 de proiecte regionale, inclusiv 48 – de asigurare cu apă și canalizare, 13 – în managementul deșeurilor, 21 – în eficiență energetică a clădirilor publice, 28 de proiecte – în turism și sprijin în afaceri, reabilitate 29 drumuri regionale și locale.

Însă, la 27 iulie 2018 a fost modificat art. 6 din Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova în așa fel încât s-a decis ca volumul Fondului Național de Dezvoltare Regională să nu fie stabilit în dependență de evoluția veniturilor bugetului de stat, ci să fie aprobată o sumă fixă prin legea anuală a bugetului de stat.

Analizând cuantumul Fondului în această perioadă de timp, constatăm, că acesta a fost subfinanțat și subminat. Deși există probleme majore cu care se confruntă majoritatea regiunilor de dezvoltare, actualmente Fondul nu are posibilitatea de a răspunde acestora. Constrângerile financiare la implementarea unor proiecte esențiale, de anvergură regională, creează probleme de funcționare și de credibilitate pe fondul creșterii așteptărilor și implicării active participative a actorilor regionali.

Deasemenea, analiza rezultatelor implementării politicii regionale a fost expusă în Raportul Curții de Conturi, nr.65 din 25.11.2019, în care se invocă următoarele: ”O lacună ce ține de planificarea și alocarea mijloacelor financiare necesare implementării Documentului Unic de Program pentru anii 2017-2020 constă în limitarea mijloacelor financiare alocate pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională. Astfel, suma estimativă solicitată din FNDR pentru finanțarea proiectelor (incluse în DUP) este de circa 1722,7 mil. MDL, iar alocațiile din bugetul de stat constituie doar 220,0 mil lei. anual”

După implementarea primelor proiecte de anvergură regională, propuneri de proiecte înaintate spre examinare și aprobare au fost în continuă creștere, astfel încât la prima etapă a concursului pentru perioada 2017-2020 au fost depuse 321 de note conceptuale de proiecte, în sumă de circa 7,8 miliarde lei ce reprezintă necesitățile de dezvoltare a localităților, parvenite din partea administrației publice locale de nivelul I și II.

Astfel, practica de finanțare a programelor și proiectelor din mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională constituie una din cele mai importante aspecte, care necesită a fi revăzută pentru realizarea cu succes a obiectivelor politicii de dezvoltare regională.

Prin prezentul Proiect de lege, propun revenirea la forma inițială a FNDR, cuantumul acestuia fiind de 1% din venitul bugetului de stat, aprobat prin Legea Bugetului de stat pentru anul respectiv, excluzând transferurile cu destinație specială, de fapt, așa cum era prevăzut inițial în Legea Dezvoltării Regionale.

În continuare mă voi adresa deputaților în Parlamentul R. Moldova în vederea susținerii acestor două inițiative legislative.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

29 Iulie 2020

Mesajul lui Andrei Năstase de Ziua Constituției: ”Unde nu există stat de drept, nu poate exista...

Ziua Constituției are o dimensiune simbolică deosebită pentru  noi, cei  din Platforma DA,  care am semnalat, am condamnat, am luptat și continuăm lupta împotriva „statului capturat” de oligarhii vechi și mai noi. Actorii politici care  atentează la supremația Legii, admițând ingerințe obraznice în funcționarea distinctă, separată a celor trei puteri în stat - Legislativă, Executivă și Judiciară – nu  fac altceva decât să împiedice cu rea voință procesul de maturizare a democrației în țara noastră. Nimeni nu poate fi mai presus de Constituție.

Platforma DA, prin acțiunile sale, va supraveghea și în continuare respectarea raporturilor constituționale între actorii statali, astfel încât să fie respectate demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, dreptatea şi pluralismul politic ca valori supreme în societate. Unde nu există stat de drept, nu poate exista nici democrația, iar unde nu este democrație, nu poate fi nici Demnitate, nici Adevăr!

Dragi prieteni!

Suntem în prefața unei competiții prezidențiale, care deja dă semne de amploare. Sunt sigur că vom fi martorii multor „aventuri” ale locatarului de la Condrița, dintre cele pe care nu le admite categoric Constituția țării, care garantează Suveranitatea și Integritatea statului. Or, anume aceste principii ale Statalității și Demnității noastre  sunt compromise în contextul în care au fost cedate satele pe malul drept al Nistrului administrației de la Tiraspol, când apar peste noapte, sub pseudo-pretextul pandemiei,  zeci de posturi în zona de securitate, când liderul administrației de la Tiraspol este așteptat ca „omolog” pe faleza de la Condrita, „vila de lux” a familiei prezidențiale.

De asemenea, cu acest prilej, vin cu un îndemn către magistrații Curții Constituționale -  să-și mențină independența și verticalitatea față de factorul politic, să urmărească cu strictețe derogările de la textul constituțional, iar orice revizuire a Constituției să  fie necesară în interesul poporului, dar nu al guvernanților. Or, cum spunea filosoful francez Montesquieu: „Legile inutile pot slăbi puterea legilor necesare”.

citește mai mult

29 Iulie 2020

Top-ul celor 10 proiecte toxice înaintate spre a fi votate în Parlament de către majoritatea PSRM...

În cadrul conferinței de presă susținute de Andrei Năstase, președintele Platformei DA și deputații Igor Munteanu și Dinu Plîngău, a fost prezentat top-ul celor 10 proiecte toxice înaintate spre a fi votate în Parlament de către majoritatea PSRM-PD. Vedeți aici acest TOP: 1. Pachetul de proiectele de federalizare a Republicii Moldova La 16 iulie deputații PSRM au înregistrat 3 proiecte de modificare a mai multor acte normative ce se referă la UTAG. Aceste proiecte contravin prevederilor constituționale, intrând în contradicție cu art. 1 din Constituție, care stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului, art. 2 din Constituție care stipulează că nimeni, nicio persoană, niciun grup social nu poate exercita puterea de stat din nume propriu și art. 66 din Constituție care spune că Parlamentul este unica autoritate legislativă. Autorii proiectelor impun Parlamentul Republicii Moldova să ceară avizarea pozitivă a Adunării Populare a UTAG ori de câte va intenționa să adopte o lege ce ține de Găgăuzia, acordă UTAG un statut administrativ special și oferă organelor reprezentative ale UTAG posibilitatea să delimiteze după bunul lor plac granițele prin care Republica Moldova e împărțită în sate, comune, raioane și municipii și prin proceduri simplificate să decidă introducerea sau eliminarea unor localități din componența UTAG. 2. Trei prevederi din pachetul asumat de Guvern pe 01.04.2020 declarate Neconstituționale La 1 aprilie, 2020 Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un set de acte normative care, cum spunea Guvernul erau proiecte anti-criză. Pe lângă un set de propuneri bune, însă, Guvernul și-a asumat răspunderea și pentru trei chestiuni dubioase ce veneau în susținerea unor grupuri financiare din anturajul guvernării. Astfel, Guvernul a încercat să introducă în asumarea de răspundere declarată neconstituțională prevederi precum comercializarea produselor în barurile și restaurantele duty-free, diminuarea impozitelor pentru extragerea resurselor naturale prin introducerea unor taxe fixe la impozitarea extragerilor zăcămintelor naturale și facilitarea comercializării produselor din tutun. 3. Acordul cu Federația Rusă Acordul cu Federația Rusă pentru obținerea unui credit punea în pericol securitatea națională și economică a statului nostru. Pe lângă carențele legale și constituționale care se regăseau în acordul respectiv, ce nu a trecut procedurile corespunzătoare de avizare și negociere, textul Acordului prevedea posibilitatea impunerii unor datorii private pe seama bugetului nostru național. Platforma DA a pregătit o sesizare la Curtea Constituțională, foarte bine argumentată din punct de vedere juridic, care a dus în consecință la declararea acestui Acord ca fiind neconstituțional. 4. Modificările la Legea CSM Operarea mai multor modificări la legea CSM a avut drept scop numirea unor persoane controlate politic și partajate de către guvernarea PSRM-PD cu scopul de a institui un control sporit asupra numirii, promovării și sancționării judecătorilor. Modificările la legea CSM au fost dur criticate de Comisia de la Veneția și au drept consecință capturarea sistemului judecătoresc de către persoanele loiale unor grupuri de interese politice și economice din stat. Platforma DA, prin deputații săi în Parlament a încercat de mai multe ori blocarea acestor modificări, însă într-un mod absolut abuziv, încălcând mai multe proceduri, majoritatea PSRM-PD au reușit să partajeze CSM-ul și în consecință acum sunt promovați judecătorii care au fost loiali politicului. 5. Proiectul nr. 340 Prin acesta se operează modificări la Legea cu privire la combaterea spălării banilor și este un proiect periculos prin faptul că împiedică urmărirea unor bunuri sau mijloace financiare ale unor persoane implicate în crime de către executorii judecătorești. Acest proiect promovat cu multă insistență încalcă mai multe norme legale și poate influența chiar și procedurile legale de urmărire a devalizărilor din procesul „Furtului miliardului”. 6. Proiect nr. 263 privind Modificarea Codului Electoral (propus de socialiști) În acest caz cele mai îngrijorătoare modificări se referă la limitarea dreptului de vot a cetățenilor Republicii Moldova, permițând autorităților electorale să excludă candidați din cursa electorală; extinderea competențelor Consiliului Audiovizualului în vederea sancționării presei; birocratizarea accesului deplin la listele electorale și cele de subscripție a observatorilor; lipsa prevederilor prin care să fie sancționată cumpărarea de voturi sau transportul organizat al alegătorilor care ar favoriza un anumit candidat etc. 7. Amendamentele lui Eugen Nichiforciuc la Codul Fiscal Eugen Nichiforciuc, deputat din majoritatea PD-PSRM a introdus pe ascuns un amendament prin care vrea să stimuleze vânzarea așa-ziselor „țigărilor cu foi”(trabucuri), comercializate de firmele lui Andronachi. Aceste modificări se referă la faptul că accizele la trabucuri sunt mult mai mici decât la țigările obișnuite , se aplică doar la 41% din valoare, iar pe pachetele acestor produse nu este obligatoriu să se aplice avertismentele de sănătate obișnuite, chiar dacă sunt mult mai nocive ca țigaretele obișnuite. Un alt amendament ține de abrogarea unei prevederi care impunea firmele rezidente ale Zonelor Economice Libere să prezinte trimestrial Serviciului Vamal rapoarte de evidență a fluxului de materiale, mărfuri și produse finite. Nu ne rămâne decât să presupunem că aceste modificări au fost propuse de către guvernare în semn de mulțumire pentru asigurarea unor voturi în Parlament. 8. Proiectul prin care Guvernul a alocat 72 de mln. lei pentru Arena Chișinău. Arena Chișinău a devenit un sac fără fund în care se pompează bani, iar firmele care gestionează acești bani din întâmplare sunt afiliate guvernărilor. În situația de criză în care orice leu trebuie redirecționat în ajutorul cetățenilor, mediului de afaceri, medicilor, pensionarilor, guvernarea a decis să aloce bani suplimentari pentru acest umplerea acestui sac și, probabil, a fondului electoral al lui Dodon. 9. Proiectul nr. 270 din 22 iunie 2020, un proiect de hotărâre privind numirea în funcție a unor membri ai Consiliului Audiovizualului Prin acest proiect de hotărâre au fost partajate 3 funcții de membru al Consiliul Audiovizualului. Abuziv, acceptând doar candidaturile convenabile, a fost mimat un concurs pentru a suplinirea funcțiilor vacante în CA. Astfel, în urma partajărilor PD, PSRM și Igor Dodon și-au desemnat în calitate de membri ai CA trei persoane comode, ascultătoare, care vor veghea, printre altele și asupra reflectării la posturile de radio și televiziune din Moldova a campaniei electorale a actualului președinte. Permiteți-ne să ne exprimăm o mare îndoială că o vor face obiectiv și conform legii. 10. Amendamentele socialiștilor la legea ONG-urilor PSRM a încercat să limiteze libertatea de asociere prin instituirea unui control drastic asupra activităților organizațiilor necomerciale. Spre fericire, aceste amendamente au fost blocate prin conjugarea eforturilor întregii opoziții parlamentare și a partenerilor de dezvoltare. --------------------------------- Aceste 10 proiecte, stimați prieteni nu sunt de departe toate propunerile dubioase și chiar nocive pentru societate, propuse de psrm-pd. Platforma DA condamnă orice tentativă de subminare a democrației și orice acțiune îndreptată împotriva intereselor cetățenilor Republicii Moldova. Vă promitem că vom veghea în continuare asupra tuturor proceselor legislative și vom întreprinde tot ce se poate pentru a le stopa în așa fel încât să nu fie adoptate de legislativ. 29 iulie 2020

citește mai mult