Platforma DA cere reluarea ședințelor plenare ale Parlamentului: nu împiedicați crearea comisiei de anchetă pe cazul Dodon!

27 Mai 2020

Platforma Demnitate și Adevăr cere reluarea ședințelor plenare ale Parlamentului și anularea tuturor formelor de abuz atât împotriva deputaților, în particular, cât și a instituției legislative în general.

Carantinarea deputaților și anularea ședințelor Parlamentului, urmare a unor situații și decizii dubioase, exploatate cinic de conducerea legislativului, le calificăm ca pe o încercare de a obstrucționa actul legislativ, dar, mai ales, de a împiedica crearea comisiei parlamentare de anchetă în cazul președintelui Igor Dodon, bănuit de acte grave de corupție și îmbogățire ilicită, precum și amânarea discreționară a votului pe marginea legii organizațiilor necomerciale, imperios necesară pentru deblocarea finanțării europene, în valoare de peste 600 de milioane de lei.

Inițiativa Platformei DA privind crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe marginea acțiunilor de corupție ale președintelui Igor Dodon, săvârșite cu sau fără participarea ex- președintelui PD, Vladimir Plahotniuc, cunoscute publicului prin intermediul presei, a unor dezvăluiri și investigații jurnalistice, trebuie de urgență implementată.

Platforma DA își asumă președinția acestei comisii de anchetă, având ca experiență anterioară rapoartele credibile în dosarele fraudei bancare și privatizărilor ilicite, rezultate din activitatea comisiilor parlamentare de anchetă, conduse de vicepreședinții Platformei DA, Alexandru Slusari și Igor Munteanu.

Totodată, cerem convocarea de urgență a Parlamentului pentru votul în lectura finală a legii organizațiilor necomerciale, ca ultimă condiție pentru accesarea tranșei a doua, în valoare de 30 de mln de euro, din asistența macrofinanciară, prevăzută în memorandumul semnat în 2017 cu  Uniunea Europeană.

Ne adresăm deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, care au trecut testul COVID -19, să se alăture demersului Platformei DA și să ceară reluarea ședințelor plenare. Orice tergiversare a activității legislativului o calificăm ca pe o  conjurație a lui Igor Dodon și PSRM cu  clanurile oligarhice, care sugrumă Republica Moldova și o tentativă clară de protecție a actualului președinte.

Constatăm cu îngrijorare că așa cum în perioada martie – iunie 2019 lucrările Parlamentului au fost blocate intenționat pentru a permite finalizarea unor negocieri oculte între Plahotniuc și Dodon (eșuate într-un final), în aceste zile, invocând o pretinsă criză sanitară la nivelul forului legislativ al Republicii Moldova, s-a creat din nou, în mod artificial, o criză susținută cu evidență de PSRM și aliații săi. Parlamentul este blocat prin terptipuri birocratice care îngrădesc dreptul poporului Republicii Moldova de a-și exercita puterea prin intermediul reprezentanților legal aleși.

 

22 Ianuarie 2021

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chi...

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, excelența sa, Daniel Ioniță. În cadrul întrevederii s-a făcut un schimb de opinii despre situația politică din Republica Moldova și nivelul relațiilor bilaterale dintre cele două state. Andrei Năstase a mulțumit României pentru eforturile  enorme pe multiple planuri pe care le face pentru a ajuta Republica Moldova. Președintele Platformei Demnitate și Adevăr a susținut că cei 10 ani de Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova au permis realizarea unui șir important de proiecte în stânga Prutului, menite să consolideze parcursul european al Republicii Moldova. Andrei Năstase a subliniat că aceste proiecte sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnie sau apartenență. Unul dintre cele mai mari proiecte derulat de guvernul României în Republica Moldova este în domeniul educațional și presupune acordarea burselor de studii pentru tinerii moldoveni la instituțiile educaționale din România, dotarea școlilor moldovenești cu echipamente și transport, și reabilitarea grădinițelor pentru copii.  Andrei Năstase a subliniat, în mod special, ajutorul României pe durata pandemiei, care a constat în medicamente, echipamente și personal românesc pentru spitalele moldovenești. Excelența sa, Daniel Ioniță, a reconfirmat disponibilitatea României de a oferi ajutor și asistență Republicii Moldova și în continuare, într-un mod dezinteresat și sincer. A reconfirmat angajamentul  României de a oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti COVID, ajutor anunțat de E. S. Klaus Iohannis, Președintele României, în timpul vizitei la Chișinău. În același timp, Daniel Ioniță afirmă că guvernul român va continua proiectele de asistență pentru Republica Moldova, printre care reabilitarea grădinițelor de copii, cea mai recentă fiind în comuna Băcioi. După decenii de stagnare, 160 de micuți vor reveni în cele șapte grupe, inclusiv una de creșă̆, începând cu ziua de astăzi. Andrei Năstase a apreciat eforturile României și a accentuat că e nevoie de mai multă atenție din partea autorităților moldovenești pentru investițiile și firmele românești în Republicii Moldova, care se confruntă încă cu o inadmisibilă presiune din  partea organelor de control. Andrei Năstase a afirmat că firmele și investițiile românești în economia Republicii  Moldova trebuie să se bucure, pe principiu de reciprocitate, de aceeași libertate și imparțialitate din partea autorităților la fel ca și cele moldovenești care operează în România.

citește mai mult

21 Ianuarie 2021

Inga Grigoriu: Comisia Laundromat - detalii noi. Statul ar fi obținut peste 12 miliarde de lei dac...

Conform Planului de activități al Comisiei LAUNDROMAT, astăzi urma să participe la audierile publice domnul Alexandru Tănase - ex-consilier municipal, ex-deputat, ex-ministru al justiției, ex-judecător al CC. În răspunsul cu privire la refuzul de a participa la audieri domnul Tănase relatează faptul că nu deține nicio informative cu privire la subiectul investigat, altele decât cele relatate din presă. Totuși, deși Comisia nu i-a adresat întrebările din timp, Alexandru Tănase a argumentat în scris modificările operate la Legea Taxei de Stat, care, după opinia sa, nu ar avea nicio legătură cu operaţiunea denumită generic - Laundromat. Inga Grigoriu a atras atenția în cadrul unei conferințe de presă că, totuși, în urma acestor modificări, statul a pierdut circa 10 mlrd lei, dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătoreşti şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată prin inițiativa legislativă a ex-deputatului A.Tănase. Deputata s-a referit și la un alt aspect important: reforma Codului de Executare, modificat în 2010, când domnul Tănase era deja ministru al Justiţiei, trezește o serie de întrebări la fel de cruciale pentru anchetă. Competenţa teritorială a executorului judecătoresc care a fost modificată, iar în 2011, prin derogare, s-a și extins pe întreg teritoriul ţării, ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanţă din alt raion sau altă circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul? O altă întrebare ține de onorariul executorului judecătoresc, aspect la care nimeni nu a atras atenția până acum: în conformitate cu modificările operate în 2010, la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc, odată ce această profesie a fost liberalizată și este important să se cunoască dacă domnul Tănase ar deține informații cu privire la eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătoreşti. Inga Grigoriu a specificat că, conform calculelor, reies următoarele cifre: din 22 mlrd de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 mlrd lei! Respectiv, impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 mlrd lei și dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 mlrd lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget. În această ordine de idei, Inga Grigoriu a făcut un demers către inspectoratul fiscal pentru a obţine un răspuns oficial de la instituţie. Inga Grigoriu a concluzionat că, pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 mlrd lei plus 1,7 mlrd lei și a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei din funcţie în anul 2018, dincolo de cel al unei discuţii telefonice, apărute în presă (interceptarea telefonică a discuției cu ex-deputatul Veaceslav Platon). În altă ordine de idei, Inga Grigoriu a mai vorbit despre faptul că Procuratura Anticorupție opune rezistă în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporţii deosebit de mari și refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi combaterea Spălării Banilor şi PA. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei, deci, astfel, PA demonstrează lipsă de respect față de instituţiile statului şi perpetuaează starea de impunitate. Mai mult decât atât, orice investigație paralelă făcută de către jurnalişti, societatea civilă, ori Comisii de anchetă în vederea stabilirii adevărului este dur criticată de Procuratură. În acest context, Inga Grigoriu a comunicat că Comisia de anchetă se va adresa organelor competente în vederea sancţionării funcţionarilor potrivit prevederilor art. 316 din Codul Contravenţional, deoarece prin răspunsurile Procuraturii Anticorupţie denotă clar intenția de a nu îndeplini cerinţa legală a deputatului şi intenţia de a împiedica desfăşurarea activității comisiei per ansamblu. Cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporții deosebit de mari despre care a mai vorbit, Inga Grigoriu a spus că la 12 ianuarie 2021, BNM a prezentat un comunicat de presă prin care îndeamnă băncile la vigilenţă în prevenirea şi combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. Astfel, BNM a informat instituţiile financiar-bancare, că activitățile în care clienţii acestora folosesc sume mari de numerar, duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale. Ghidați de acest comunicat, dar şi de unele informaţii obţinute în cadrul activităţii Comisiei, aceasta a înaintat un demers către SPCSB şi BNM cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporţii deosebit de mari în anul 2019 din contul unor persoane expuse politic cum ar fi V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor, cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani. Amintim că prin Laundromat au fost extraşi cash în anii 2011-2014 circa 50 milioane de dolari, iar o parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.

citește mai mult

19 Ianuarie 2021

Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020!...

Prieteni, fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020! Este adevărat că după numărul de inițiative legislative înaintate, socialiștii dețin locul întâi, dar dacă luăm în considerație calitatea acestor inițiative, beneficiul și eficacitatea acestora pentru oameni, ei ar putea fi ușor descalificați. Fracțiunea Platformei DA, deși este compusă din doar 11 deputați, a reușit să înainteze o serie de inițiative de-a dreptul vitale pentru societate și a luptat consecvent și bătăios pentru fiecare dintre acestea, dar și pentru a împiedica adoptarea unor legi populiste, în detrimentul oamenilor. Suntem în opoziție, dar suntem responsabili și știm că se poate! Chiar dacă din cele 4 luni ale sesiunii, parlamentul a fost blocat în activitatea sa timp de două luni la indicația lui Dodon, deputații fracțiunii au înregistrat 19 proiecte de legi. În cadrul sesiunii au fost adoptate mai multe inițiative legislative ale deputaților Platformei DA și anume: 1. Legea deoffshorizării - un deziderat din programul Platformei DA. După adoptarea acestei legi companiile, controlate direct sau indirect din paradisele fiscale, nu mai pot participa la procesele de achiziții publice, privatizări, concesionări și parteneriate public-private. 2. Hotărârea conform căreia a fost creată Comisia de anchetă privind investigarea Laundromatului. Președintă a Comisiei – deputata Platformei DA, Inga Grigoriu. 3. Modificări legislative prin care au fost  micșorate amenzile pentru nerespectarea restricțiilor pandemice, total disproporționate față de veniturile reale ale populației. 4. Modificări legislative prin care a fost introdusă pensia de urmaș rudelor medicilor decedați de COVID -19. 5. Modificări legislative care extind atribuțiile membrilor Curții de Conturi și ridică gradul de responsabilitate a demnitarilor de stat și a funcționarilor publici în contextul controalelor Curții de Conturi. 6. Modificări legislative care permit dezvoltarea medicinii paliative. 7. Prelungirea și pentru întreg anul 2021 a indemnizației unice de 16.000 lei cadrelor medicale infectate cu noul coronavirus. Totodată, menționăm că anume la insistența deputaților Platformei DA, după ani de tergiversare, a fost votat proiectul modificării la Legea privind comerțul interior, care prevede că minim 50 % din produsele agroalimentare expuse în magazine trebuie să fie de origine autohtonă. â Deputații Platformei DA au reușit să promoveze mai multe modificări la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021: ✅A fost respinsă majorarea TVA pentru producătorii agricoli ✅Au fost alocate indemnizații unice pensionarilor cu venituri reduse ✅Au fost păstrate facilități fiscale pentru asociațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități ✅Au fost aprobate investiții capitale în valoare de circa 15 mln lei pentru peste 40 de primării. Pentru ultimele ședințe ale Parlamentului au fost incluse în ordinea de zi a legislativului următoarele inițiative ale Platformei DA (unele chiar au fost votate în prima lectură): 1. proiectul privind zonele defavorizate; 2. proiectul privind infrastructura critică, care nu poate fi tranzacționată sau concesionată fără acordul Guvernului. 3. pachetul de propuneri legislative privind introducerea cadrului legal stabil privind acordarea sporurilor personalului medical în situații pandemice. 4. proiectul modificării componenței Comisiei Naționale Excepționale de Sănătate Publică, care prevede că minim 50 % din componența acesteia să fie specialiști din domeniul sănătății; 5. proiectul redistribuirii taxei pentru utilizarea mineralelor de la bugetele raionale către bugetele locale 6. pachetul modificărilor legislative privind extinderea drepturilor autorităților publice locale în procesul consultativ cu autoritățile centrale și cu Parlamentul. 7. proiectul creării condițiilor favorabile pentru implementarea votului electronic. Acestea sunt cele mai importante activități ale deputaților noștri în sesiunea de toamnă-iarnă, iar dacă plusăm tot ce s-a făcut pe parcursul întregului an, putem spune că deputații Platformei DA sunt cei mai activi și cei mai eficienți.

citește mai mult