ACASĂ/ Declarații

Platforma DA propune instituirea moratoriului asupra legii care a pus miliardul furat pe umerii cetățenilor

03 Decembrie 2019

Dragi cetățeni,

Furtul miliardelor de lei, diminuarea bruscă a cantității valutei naționale, a scos în stradă la proteste masive zeci de mii de oameni în anul2015. La Marea Adunare Națională, pe data din 6 septembrie 2015, peste 100 de mii de cetățeni au spus răspicat că miliardele furate trebuie să fie reîntoarse de cei vinovați de jaful secolului, după ce aceștia vor fi trași la răspundere și averile lor vor fi confiscate.

Cu părere de rău, clasa politică hoață și lipsită de responsabilitate aflată atunci la conducere, a făcut tot posibilul pentru tergiversarea investigării fraudei bancare. Ancheta în mai multe cazuri a fost folosită selectiv în scopuri politice. Iar în 2016 Guvernul Filip a transformat garanțiile de stat, emise de guvernele Leancă și Gaburici, în datorie de stat cu dobânzi exorbitante. Conform Legii 235 din 03 octombrie 2016, au fost emise obligațiuni de stat la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termen de până la 25 de ani, în volum total de 13,3 miliarde lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5 la sută, ceea ce practic a dublat suma datoriei.

Această decizie pripită:

· a creat inechitate socială, căci povara este transpusă pe umerii plătitorilor de impozite fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru frauda miliardului,

· a oferit impunitate persoanelor implicate în furtul miliardului,

·a distras mijloace din bugetul de stat (în trei ani bugetul a achitat peste 2,3 mlrd. lei, bani care ar fi putut fi folosiți în scopuri sociale sau pentru proiecte de infrastructură).

După schimbarea puterii în iunie 2019 Procuratura Generală a pornit în sfârșit un dosar penal cumulativ pe frauda bancară privind existența unei grupări criminale. Potrivit unui raport al Procuraturii Anticorupție elaborat în contextul Hotărârii Parlamentului din 17 octombrie 2019 pe o perioadă de referință august-noiembrie 2019, în cadrul anchetei fraudei bancare au fost puse sub învinuire persoane fizice și juridice implicate, la care au fost identificate bunuri imobiliare pasibile pentru a fi sechestrate, și respectiv, a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 1,2 miliarde lei.

Totodată, Hotărârea Parlamentului prevede că Guvernul și Banca Națională în 60 de zile vor examina oportunitatea revizuirii Legii nr. 235 din 3 octombrie 2016. Guvernul blocului ACUM, bazându-se pe aceasta hotărâre, a inițiat niște discuții pe acest subiect. Însă, proiectul bugetului pentru 2020, propus de Guvernul Chicu, prevede ca cetățenii noștri să continue achitarea banilor furați tot de la ei.

În acest context se impune intervenția Parlamentului în vederea stopării emisiunii obligațiunilor de stat destinate garanțiilor pentru creditele de urgență și achitării acestora din bugetul de stat.

În acest sens se propune aplicarea imediată a moratoriului asupra implementării “legii miliardului”, până la epuizarea tuturor mijloacelor de investigare și recuperare a mijloacelor fraudate. Această opțiune ar fi corectă și necesară pentru evaluarea exactă a fraudei și a consecințelor acesteia în formă pecuniară.

Totodată, suspendarea legii ar permite o mobilizare a tuturor instituțiilor, inclusiv a BNM, pentru demascarea fraudelor și identificarea beneficiarilor și recuperării mijloacelor fraudate. Doar după epuizarea tuturor eforturilor legea miliardului ar putea fi reactivată și doar suma reziduală nerecuperată ar putea fi recunoscută drept datorie de stat internă, cu stabilirea de noi prevederi pentru relațiile dintre BNM și Ministerul finanțelor.

Este de remarcat că garanțiile emise de către ministerul finanțelor în 2014 și 2015 nu au fost făcute cu termenul stabilit. Prevederea inițială din HG din 2014 a fost eliminată și garanțiile puteau fi emise fără stingere pentru o perioadă nelimitată, până la epuizarea eforturilor de recuperare a miliardelor dispărute. Însă odată cu asumarea răspunderii de către guvernul Filip în 2016 și activarea garanțiilor, situația cu emiterea de garanții nu poate fi întoarsă. Dar suspendarea legii și recuperarea banilor în cadrul investigării furtului miliardelor și a procesului de lichidare a celor trei bănci poate diminua semnificativ impactul negativ asupra contribuabililor.

Iată de ce Fracțiunea Platforma DA vine azi cu proiectul de lege pentru instituirea moratoriului asupra implementării prevederilor Legii Nr. 235 din 03.10.2016. privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015. Este dezideratul Platformei DA încă din anul 2015, spre realizarea căruia am trecut prin proteste, alegeri, guvernare scurtă, activitatea Comisiei parlamentare de anchetă. Această inițiativă a fost consultată cu mai mulți experți din domeniu și sper că va fi susținută de toate fracțiunile parlamentare.

Premisele care au stat la baza înaintării acestei inițiative sunt următoarele:

– Derapajele accentuate în cadrul proceselor democratice, a transparenței instituționale, independenței justiției și degradarea contextului socio-economic din Republica Moldova pe fundalul furtului miliardelor.

– Identitatea partidului politic Platforma Demnitate și Adevăr, principiile și valorile democratice care stau la baza întregii activități a partidului, încă din perioada, când Platforma avea un statut civic.

– Dezideratele emanate de PROCLAMAȚIA Marii Adunări Naționale din 6 septembrie 2015, pentru izbăvirea statului de captivitatea oligarhiei criminale și neadmiterea faptului ca cetățenii să întoarcă miliardele furate tot de la ei.

– DECLARAȚIA cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, votată în Parlamentul Republicii Moldova, și inițiată de președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase.

Efectele scontate de pe urma suspendării ”Legii miliardului” sunt, după cum urmează:

· Eliberarea imediată a unor sume anuale de circa 850 milioane lei – un miliard lei în bugetul de stat, un spațiu fiscal important pentru programe și proiecte sociale;

· Efortul conjugat pentru investigarea fraudei și acțiunile concrete de recuperare a mijloacelor extrase;

· Tragerea la răspundere a persoanelor implicate și a beneficiarilor fraudei bancare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 Decembrie 2019

Platforma DA a înaintat în Parlament proiectul de Lege cu privire la moratoriul asupra controlului...

Condiții ce au impus elaborarea actului. În toate țările civilizate propășirea economică și bunăstarea cetățenilor sunt posibile în mare parte datorită existenței unui segment puternic dezvoltat al businessului mic și mijlociu. Practica mondială denotă că anume acest sector al economiei generează mai multe locuri de muncă, asigură o concurență echilibrată, aduce mai multă eficacitate investițiilor și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. Anume aceste elemente sunt în prezent prioritare pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova. În anul 2018 numărul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii a constituit 55,7 mii și reprezintă circa 98,7% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referință a constituit aproximativ 328 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Însă veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 144 159,9 mln lei sau doar 40,4 la sută din venituri din vânzări în total pe economie. Pe data de 21 iulie 2016 Parlamentul a adoptat o nouă lege cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Art. 12 din lege prevede că statul acordă facilități fiscale pentru dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii prin stipulările din Codul fiscal, precum și întreprinderile respective vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice, după cum stabilește legislația privind achizițiile publice. Cu regret, constatăm că după mai bine de 3 ani de la adoptarea acestei legi, aceasta nu se respectă, iar statul nu-și exercită decât funcțiile de control de stat asupra întreprinderilor, încasând amenzi și penalități în multe cazuri neargumentate juridic, conform multiplelor plângeri și sesizări ale agenților economici. Astfel, în proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, sunt planificați 366 961 mii lei venituri din amenzi și sancțiuni. Conform practicilor abuzive din anii precedenți, constatăm că Guvernul încasează sute de milioane de lei amenzi și penalități în situația în care afacerile mici și mijlocii abia de se mențin/supraviețuiesc. Aportul și intervenția autoritățile statale la dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii rămân a fi rapoarte false doar pe hârtie. De facto însă antreprenorii sunt jefuiți în mod barbar de către stat. Unul din cei mai frecvenți factori vociferați în refuzurile de a investi în dezvoltarea afacerilor sunt intervenţiile administrative frecvente în activitatea agenţilor economici, inclusiv sub forme de controale şi inspecţii, precum și birocraţia generală, protecţionismul şi corupţia, inclusiv la executarea funcțiilor de control de către instituțiile abilitate în proces de control/inspectare a întreprinderilor mici și mijlocii. La aceşti factori, se mai adaugă factorii de natură obiectivă, aşa ca economia de dimensiuni mici, puterea de cumpărare scăzută a populaţiei, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii dezvoltate pentru afaceri etc, toate luate împreună capabile să transforme activitatea antreprenorială într-un infern. Reieșind din toate cele expuse și ținând cont de importanța vitală a domeniului businessului mic și mijlociu pentru reabilitarea social-economică a Moldovei, este necesară instituirea unui moratoriu asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii pentru cel puțin un an bugetar, ceea ce ar fi o primă etapă a implementării legi cu privire la întreprinderile mici și mijlocii privind sprijinul real al acestui sector. Principalele prevederi ale proiectului. Legea* prevede instituirea moratoriului pentru o perioadă de un an, și anume pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2020, asupra controalelor de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii cu perioada de extindere la discreția Guvernului până în 30 iunie 2021. Moratoriul propus se referă la controalele planificate și inopinate, efectuate de organele de stat, inclusiv fiscale. În partea ce ține de controlul vamal, moratoriul se aplică doar controalelor ulterioare, efectuate conform prevederilor stabilite de Codul vamal. Moratoriul nu se aplică asupra controlului efectuat: - în cadrul urmăririi penale; - de Banca Națională a Moldovei; - de Curtea de Conturi a Republicii Moldova; - de Comisia Națională a Pieței Financiare în privința persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitate de asigurare; - alte tipuri de controale de stat prevăzute la art. 1 alin. (4), al Legii. Ca excepție, în baza deciziei Ministerului Economiei, controlul de stat poate fi efectuat dacă există un pericol iminent pentru viața și sănătatea populației, pentru securitatea economică a statului și pentru mediu. Pe perioada moratoriului se interzice ridicarea bunurilor și a dispozitivelor de stocare a datelor în cadrul tipurilor de controale de stat prevăzute expres în Lege. Se interzice organelor de control abilitate să aplice sechestru sau sigilii pe bunuri, încăperi sau oricare alte obiecte, ori să întreprindă alte măsuri ce ar duce la suspendarea completă sau parțială a activității persoanelor supuse controlului, cu excepția controlului efectuat în cadrul urmării penale, de către Banca Națională a Moldovei, în domeniul respectării normelor anti-incendiu și în cazul efectuării controlului de stat excepțional. Până la expirarea termenului de trei luni, Guvernul este în drept să decidă privitor la prelungirea moratoriului asupra controlului de stat. În cazul efectuării unui control de stat cu încălcarea prevederilor Legii, persoanele afectate sunt în drept să apeleze la poliție pentru stoparea acțiunilor ilicite, inclusiv pentru evacuarea din incintă a persoanelor care efectuează controlul. Controalele de stat în desfășurare, care cad sub incidența Legii, încetează la data instituirii moratoriului, cu întocmirea actului de constatare în termen de cinci zile lucrătoare. Locul actului în sistemul legislației. Legea emisă coform propunerilor din proiect ține de aplicarea unei practici deja existente, testate pe o perioadă de 3 luni în anul de gestiune bugetară 2016. Extinderea și aplicarea terenului de un an care cuprinde anul bugetar 2020, cu posibilitate de extindere în prima jumătate din anul 2021, va da posibilitatea reducerii oricăror riscuri care se percep la nivelul administrației publice centrale cu referință la posibilitatea de diminuare a veniturilor bugetare, dar și va crea condiții motivaționale de investiții pe termen scurt la nivelul businessului mic și mijlociu. Efectul social-economic al proiectului. Prevederile legii aplicate pe o perioadă de un an calendaristic va asigura antreprenoriatul de lipsa intervențiilor administrative din partea organelor de control, precum și de acțiunile abuzive demonstrate în majoritatea cazurilor de reprezentanții instituțiilor de control, care vin cu intenția de a executa un plan de amendare a întreprinderilor în scopul acoperirii găurilor financiare create în urma furturilor de miliarde din sistemul bancar. Aplicarea moratoriului asupra controlului de stat pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, va stimula îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de desfășurare a activității antreprenoriale în ansamblu, pentru micul business, precum și indicatorii demografici ai întreprinderilor, cu contribuții semnificative la imaginea Republicii Moldova. 16 decembrie 2019

citește mai mult

09 Decembrie 2019

Declarația Platformei Demnitate şi Adevăr privind criza aprovizionării cu gaze și energie elect...

Republica Moldova traversează o perioadă dificilă, marcată și de recenta criză politică soldată cu demiterea guvernului reformator și pro-european al blocului ACUM. Sistemul energetic al țării, șubrezit de-a lungul anilor din cauza gestionării sale defectuoase, e pe cale să se prăbușească inclusiv din lipsa unor alternative viabile de alimentare a acestuia cu resurse energetice variate și suficiente. Punctul vulnerabil a atins apogeul acum când divergențele dintre Rusia și Ucraina privind condițiile semnării unui nou contract de tranzit al gazelor nu au fost depășite, iar documentul în vigoare expiră la 31 decembrie 2019. În aceste circumstanțe, Republica Moldova este singura ţară din Europa care ar putea rămâne în plină iarnă fără gaze și energie electrică, lăsând sute de mii de oameni pradă gerului și întunericului. În fapt, oamenii ar avea de suportat consecințele gestionării frauduloase, iresponsabile și criminale a sistemului energetic, a lipsei până în prezent a unei reţele de alternativă de aprovizionare cu gaze și energie electrică. Este absolut clar că în lipsa unui contract dintre Rusia și Ucraina privind tranzitul de gaze, o primă soluție de alternativă pentru depășirea temporară a crizei era aprovizionarea cu gaze utilizând reversul conductei transbalcanice, care are capacități limitate și nu acoperă în totalitate consumul țării noastre, dacă excludem Transnistria, Cuciurganul asigurând în proporție de 70 la sută piața Republicii Moldova cu energie electrică obținută în urma valorificării gazelor rusești. Conștientizând dimensiunea și consecințele unui asemenea scenariu, Platforma Demnitate și Adevăr, prin vocea vicepreședintelui Platformei DA şi al Parlamentului, Alexandru Slusari, a cerut în plen ministrului economiei și infrastructurii să se prezinte în Parlament cu informații exhaustive despre măsurile întreprinse în vederea depășirii unei eventuale crize. Spre marele nostru regret, majoritatea PD-PSRM a respins inițiativa Platformei DA, apropiind astfel țara de un dezastru social-economic fără precedent. În aceste condiții incerte, preşedintele și guvernul său aservit dau asigurări contradictorii pe la televiziuni că nu ar exista motive de îngrijorare. In timp ce Igor Dodon se dă cu părerea (fără a oferi mai multe detalii tehnice și garantii de realizare) că indiferent de relațiile dintre Rusia și Ucraina pe subiectul tranzitului, Moldova va primi gaze din Federația Rusă și după 1 ianuarie 2020 prin trei modalități de furnizare, guvernul Chicu a decis în regim de urgență inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru obținerea unui credit în vederea procurării unor cantități de gaze naturale din Ucraina sau Uniunea Europeană! Urgența si obscuritatea acestor acțiuni, care denotă o panică vădită, ridică si mai multe semne de întrebare, inclusiv privind condițiile acestui credit de urgență, cuantumul prețului la gazele procurate în plină iarnă și alte aspecte ce țin de transparența actului decizional. Art. 85 al Legii nr.108/27.05.2016 cu privire la gazele naturale stipulează: “(9) Furnizorii care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art.89 şi 90 procură gaze naturale la cel mai mic preţ, asigurând totodată fiabilitatea furnizării gazelor naturale către consumatorii finali. Aceşti furnizori sunt obligaţi să încheie şi să prelungească contractele de procurare a gazelor naturale în termene rezonabile şi să le prezinte spre avizare ANRE cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea contractelor precedente”. Deşi Moldovagaz SA a fost avertizată despre necesitatea urgentării negocierii și semnării contractelor de livrare și transport a gazelor naturale spre/prin Republica Moldova pentru a face realizabilă avizarea acestora, MoldovaGaz încă nu a prezentat contractele semnate, ceea ce face imposibilă aplicarea condițiilor legale și respectarea obligațiunilor față de consumatorii finali din țară. Lipsa unei comunicări și informări adecvate și transparente despre rezultatele negocierilor cu Gazprom, cu operatorii de transport din Ucraina, România și Bulgaria, care ar fi trebuit să asigure realizarea reversului de gaze naturale din piața europeană spre Republica Moldova, creeaza mari ingrijorări și incertitudini în societate. Mai mult decât atât, apropierea de termenul limită a valabilității contractelor existente între cele două țări și lipsa unor soluții reale de asigurare a pieței intene și a securității energetice, creează riscuri majore atât pentru populație, cât și pentru sectoarele economiei naționale care riscă să înregistreze pierderi financiare considerabile. Ținem să anunțăm opinia publică și cetățenii că în cadrul guvernului Blocului ACUM am fost pe ultima sută de metri pentru a rezolva această problemă, definitivând mai multe soluții alternative. Precizăm că Republica Moldova are nevoie de aproximativ 17-18 mln m3 de gaze pe zi pentru ambele maluri ale Nistrului pe perioada rece. În cazul tergiversării lansării gazoductului Turkstream care urma să alimenteze ruta Transbalcanică în regim revers, era planificată procurarea în totalitate a cantității necesare din surse alternative. Au fost identificate surse bugetare, care ar fi fost o soluție temporară pentru procurarea volumului de gaze suficient până la lansarea gazoductului Turkstream. Considerăm imperios necesar ca la etapa actuală cel puțin MoldovaGaz să inițieze semnarea unui contract standard de tranzit cu Ucraina până la activarea acestei opțiunii în situația în care Moldova va fi nevoită să cumpere gaze naturale din alta țari decât Rusia. Asemenea oportunitate există și vecinii noștri au propus deja o astfel de soluție. În acest sens, se impune crearea de urgență a unei celule de criză cu implicarea factorilor de decizie din partea guvernului, sectorului energetic, experți naționali și internaționali pentru elaborarea unui plan național anticriză cu soluții clare. Cerem autorităților statului transparență maximă pe acest subiect sensibil pentru toți cetățenii noștri. Dacă nu se va ține cont de sugestiile noastre politice, dacă guvernarea va ignora soluțiile propuse de Platforma Demnitate și Adevăr și nu va stinge criza energetică până la 1 ianuarie, lăsând țara în frig și întuneric, ne rezervăm dreptul să declanșăm acțiuni masive de protest pentru a determina demisia și tragerea la răspundere penală a tuturor decidenților vinovați.

citește mai mult

06 Decembrie 2019

Declarația Platformei DA privind Politica fiscală propusă de guvernul Chicu - un document făcut ...

Stimați reprezentanți ai guvernului, Politica fiscală pe care ne-ați propus-o astăzi pentru aprobarea reprezintă un document sterp și făcut în pripă. Măsurile fiscale nu rezolvă absolut nimic și nu vor avea efecte pozitive pt economie. 1.Propuneți să impozitați serviciile on-line. Din start, putem prognoza că măsura va genera haos și mult disconfort pentru consumatorii de servicii online, mai ales că inițiativele sunt lansate în pragul sărbătorilor de iarnă când când corporațiile internaționale deja au aprobat atât bugetele lor pt 2020, cât și planurile operaționale. Cum poți introduce măsuri fiscale care afectează companiile globale cu doar câteva zile înainte de intrarea legii în vigoare? Impozitând aceste servicii (online shopping, muzică, divertisment) practic reiese că noi declarăm război marilor giganți ai industriilor globale de software, în condițiile în care nu este clar cum vor fi tranșate litigiile acestora cu UE și China. Are oare RM curajul și priceperea să-și apere consumatorii în raport cu acești giganți cu capitaluri de trilioane, cum sunt Google, Oracle, Amazon, și are Guvernul de la Chișinău variante de rezervă în cazul unui boicot față de RM? Știe actualul PM cum ce urmează după expunerea statului pe care-l guvernează la așa riscuri fără precedent? Are nevoie RM de o izolare față de tehnologiilor moderne on-line? Oare ce ce nu experimentați pe șoareci, stimați tovarăși, înainte de a propune o politică fiscală bazată pe ipoteze neverificate? Omori o piață de 500 mln lei anual cu cea mai mare rată de creștere (30%) în ipoteza obținerii unor venituri de la giganți care pot izola RM de sfera comerțului lor electronci. Ce facem în acest caz cu sumedenia de beneficii pe care aceste companii le oferă studenților, școlilor, care beneficiază de reduceri la software și servicii online? Cel mai grav mi se pare că acțiunile voastre pot deconecta businesul IT de infrastructura tehnologiilor moderne (SAP, ADOBE, MICROSOFT) ori crește riscurile prezenței lor în RM. Nu vi se pare că cineva vrea să bage RM în evul mediu, însă cetățenii nu au votat pentru asta. Când Guvernul vorbește de impozitarea serviciilor online, el uită să facă distincția între divertisment și soft educațional. Doriți să impozitați aplicațiile de lucru pt specialiști care studiază ingineria, disignul, arhitectura, modelarea matematică? Toți ei folosesc aplicații on-line. E critic să evităm impozitarea educației. 2. Deducerea plăților efectuate către salariați. Aparent,această normă rezolvă un conflict dintre mediul de afaceri și organele fiscale. Dar oamenii de afaceri au așteptat altceva – că vor reveni la susținerea tichetelor de masă. PSRM a promis revenirea la subiectul ticketelor de masă în toamnă și iată că vine și bugetul pe 2020, dar nu se vede revenirea. Cca 60% din companiile care utilizau ticketele de masă, susțin astăzi că renunță la ele. Ceilalți vor renunța poate mai târziu. Piața ticketelor de masă - 360 lei în 2019, iar după decizia de stopare a acestei forme de stimulare a angajaților bugetul de stat va pierde cel puțin 40 mln lei din TVA fără a obține veniturile așteptate din asigurările sociale, medicale și impozitul pe venit. Fugind după !ratările bugetare! Din impozitul pe salariu am îngropat o piață și am ratat încasările TVA. Asta am dorit să auzim acum. Ați venit să ne mințiți cu deducerile 3. Extinderea cu 1 an a facilităților la impozitarea dobânzilor bancare. Propunerea nu este nicidecum ceea ce pare. Pot compara acest subiect doar cu argumentul folosit de Leancă și Gaburici la transmiterea de garanții pentru ”jaful secolului” (2014-2015). Vă explic. În condițiile în care 95% din toți deponenții dețineau doar 300 mln lei, statul a garantat 13 mlrd lei ca să ofere susținere escrocilor. Azi, 95% din toți deponenții dețin depozite de până la 20.000 lei. Aș înțelege grija statului pentru cei mai săraci deponenți. Numai că aceștea dețin doar 2% din volumul total de depuneri în bănci RM (max.1,5 mlrd), suma depunerilor e de cca 44 mlrd lei. Asta face ca așa numita ”grijă pentru deponenți” să însemne de fapt o scuză perfectă pt menținerea netaxată a super-bogaților, practic înafara sistemului fiscal al RM. Ce vă face să credeți că proprietarii de depozite de zeci de milioane nu trebuie să plătească? Asta vă spune ideologia de partid? Sau ea se aplică numai în alegeri? Ați calculat ce venituri ratate avem în acest caz? Vă spun eu - 120 mln lei anual. Cred că politica fiscală corectă e să apere micii deponenți, dar să aplice instrumente de echitate socială în raport cu marii deponenți care au obligații fiscale față de acest stat. Propunerle Dvs sunt parțiale și eronate. 4. Scutirea de impozit pe venit a asociațiilor de co-proprietari din condominium. Este o normă firească, ori condominiumurile nu au venituri. Dar, întrebarea este – mai avem noi oare condominium în RM? De ani buni este blocată legislația în domeniul dat. Legea condominiumului trebuie să devină prioritatea N.1 pe agenda guvernului parlamentului. În mod aberant, numai fondul de locuit din Municipiul Chișinău a acumulat datorii de 2,5 mlrd lei, și asta doar la căldură, fără a mai include datoriile la apă, canalizare, deșeuri, alte utilități. Vă imaginați ce se întâmplă la nivelul micilor orașe din RM? Și asta pentru că legea nu a intrat în vigoare,iar problemele de sistem în adminitrarea blocurilor locative prezice dezastru și faliment. Asta nu-i o problemă sufiicent de importantă pentru a o include în politica fiscală pentru anul 2020? Iată asta înseamnă miopie. 5. Achitarea TVA pentru serviciile importate. Guvernul vrea să simplifice procedura de impozitare a companiilor locale care achizționează publicitate on-line de peste hotare. Dar știți oare că 90% din toată publicitatea on-line din RM este furnizată pe platforme străine (Google, FB, Odnoklassniki)? Ce politică are acest guvern pentru ca sectorul ICT să-și crească cota de piață în raport cu furnizorii străini de publicitate? Ori acest guvern se gândește numai la creșterea de taxe și impozite? Acest guvern procedează exact ca fata babei, care strigă tare ca a găsit mărgica, lăsând înafara atenției sale adevăratele probleme de stagnare a economiei naționale și de lipsă a unor motoare de creștere. 6. Extinderea bazei impozabile la automobilele importate. Acciza la automobile este utilizată într-o țară care are industrie automobilistică și vrea să-și protejeze piața de importuri. În RM, aplicarea acestei accize este mai degrabă rezultatul unui lobby agresiv, deschis și fără rușine, în favoarea saloanelor auto de lux, care folosește acest guvern ca pe o măușă. Păgubiții sunt însă 85% din cetățenii RM care-și procură automobilele din străinătate și vor plăti aceste accize pe care le-ați întrodus în politica fiscală, pentru că acestui guvern se pare că nu-i pasă de oamenii simpli. ȘI nu are aici nici o treabă aici mediul sănătos, taxa ecologică, etc. Statul poate reglementa ecologia la diverse etape, i.e. la testarea automobilelor dar nu trebuie să creeze bariere fiscale suplimentare omului simplu. Știți oare, Dl PM că astăzi avem 56 accize la automobile, în dependență de vârstă și capacitatea motorului? Acum vreți să întroduceți și acciza de ”preț”, care va crea noi distorsiuni de sistem, în care, numai la importul de automobile vor exista cca 560 tipuri de accize. Cei bogați (care achită fără probleme automobile de 75,000 euro și mai mult) plătesc o acciza de 18 ori mai mică decât persoanele cu venituri modeste, care achiziționează automobile cu valoarea de până la 5.000 euro. Asta-i echitatea socială pe care o doriți? Numiți-o altfel! Vă dau un sfat – anulați haosul de la importul de autoturisme, aplicând norma legală obișnuită, logică, cunoscută în toată lumea și în RM, cu excepția autoturismelor, și aplicțai TVA în loc de accize. Un singur TV de 20% egal pentru toți în loc de 560 tipuri de accize va face economia mai suplă și mai echitabilă. Cine spune că bugetul statului pierde bani la importul de automobile să știe că veniturile de bază în bugetul de stat provin din taxa pt folosirea drumurilor și accizele la benzină. Statul are suficiente pârghii să colecteze bani de la deținătorii de automobile și nu este echitabil social să mențină actualele deformări fiscale. Regretăm că actualul guvern nu vine cu nici o inițiativă fiscală strategică, care ar demonstra că economia RM trece printr-o criză majoră și că nu învățăm decât foarte puțin din greșelile anilor trecuți. Observați că politica fiscală este bazată în temei pe economia consumistă, fără dezvoltare, fără creștere economică, și fără susținerea unor piloni de restartare a mediului de afaceri. Asta înseamnă să ai o gândire birocratică, folosită pentru scopuri politice clientelare, de moment, care nu poate crea dezvoltare. Pentru prima dată, exporturile RM stagnează și s-au oprit la 2,7 mlrd $, fapt care arată zero creștere timp de 1 an și jumătate și asta demonstrează că avem o economie plafonată, care și-a epuizat potențialul de creștere. Ar fi trebuit să avem și soluții noi, dar nu avem de la cine primi asemenea abordare.

citește mai mult