Poziția Platformei DA în legătură cu măsurile anunțate de guvern

20 Aprilie 2020

După eșecul politic de luni, 13 aprilie curent, legat de anularea de către Curtea Constituțională a legii adoptate prin asumare de răspundere, singura cale de a ține strâns această guvernare este de a rectifica de urgență bugetul. Tăvălugul unei crize economice uriașe a gripat deja cea mai mare parte a economiei. Bugetul de stat este în picaj, iar colectările de taxe nu acoperă nici 50% din nevoile CNAM și CNAS. Veniturile din taxe, impozite și TVA s-au redus doar într-o singură lună de 2 ori. Între timp, Guvernul este silit să intervină urgent pentru a preveni colapsul serviciilor esențiale. Confruntat cu un uriaș deficit bugetar, Guvernul vrea împrumuturi externe de aproape 17 mlrd lei, dintre care 14 mlrd ar merge la necesitățile bugetare și 3 mlrd pentru achitarea datoriilor vechi, 500 mln de lei fiind deja achitate la deservirea datoriilor externe. Guvernul contează pe un credit de 220 mln $ de la FMI (4 mlrd lei), în condițiile în care asistența de 100 mln euro de la UE ar putea fi pierdută pentru că nici azi Guvernul nu îndeplinește condițiile tehnice și politice ale UE. Creditul UE expiră în iunie 2020. În aceste condiții,

Guvernul propune:

• rambursarea contribuțiilor la buget către companiile care plătesc salarii angajaților și sporirea indemnizației de șomaj la 2775 lei doar pentru perioada de urgență;
• subvenționarea ratei dobânzii la creditele luate din bănci;
• rambursarea TVA tuturor întreprinderilor în perioada 1 mai – 31 decembrie 2020.

Din analiza proiectului de lege propus de Guvern NU ESTE CLAR în ce măsură acest ajutor al statului va putea ajunge la cât mai multe sectoare ale economiei, în special la IMM, care și-au sistat activitatea, urmând restricțiile oficiale și astfel nu vor putea achita salariile și TVA pentru a fi rambursate de stat.

Nu avem certitudinea că sectorul privat se va împrumuta de la bănci pe timp de criză. După cum nu e clar cât va dura perioada pandemiei și în ce măsură creditele contractate de la bănci vor putea fi restituite băncilor și companiilor de microcreditare cu rate imposibile în acest moment.

Achitarea subvențiilor și rambursarea TVA tuturor companiilor, inclusiv celor care au înregistrat supra-venituri în timpul pandemiei ar fi, în opinia noastră, o adevărată risipă de bani. Astăzi trebui să avem grijă înzecită cui acordăm resursele prețioase ale statului! Notăm în acest context că decizia acordării ajutorului de șomaj exclude cca 15.000 de deținători de patente, discriminându-i inadmisibil, în condițiile în care tocmai ei sunt acei care și-au suspendat activitățile, urmând deciziile Comisiei pentru Starea Excepțională. Noi nu putem accepta ca tocmai cei care respectă legea să fie penalizați pentru asta prin necalificare la condițiile în care este acordată indemnizația de șomaj.

Observăm cu regret absența din pachetul de măsuri a unor inițiative serioase de stimulare a angajatorilor să păstreze locurile de muncă. În absența unor asemenea măsuri, propunerile Guvernului nu protejează în măsură sesizabilă sectorul privat de colaps și nu răspunde la provocările reale din zona businessului, afectat profund de efectele economice ale crizei pandemice.

Nu este clar care sunt sursele externe de împrumut la care va apela Guvernul RM, fără de care acțiunile executivului sunt compromise și vor rămâne simple declarații.

Amintim, reiterându-le, propunerile Platformei DA în vederea protejării economiei RM în fața provocărilor pandemice:

• Rectificarea bugetului public național prin reducerea maximă a cheltuielilor autorităților publice centrale și renunțarea la marea majoritate a investițiilor capitale. Platforma DA consideră că din bugetul pe anul 2020 pot fi eliminate mai multe cheltuieli cu tentă electorală, finanțate de stat. Considerăm judicios să cerem Guvernului să suspende de urgență Proiectul de reconstrucție a Memorialului Eternitate, construirea Ambasadei Republicii Moldova în Belarus, cumpărarea de oficii, automobile, mobilă și alte cheltuieli imorale în această perioadă complicată, deopotrivă cu stoparea unor investiții capitale nerelevante în condițiile pandemiei.
• Introducerea în legislația salarizării a unui supliment permanent în mărime de 100 % din salariul de funcție pentru medici și personalul medical din prima linie în perioada epidemiei, precum și alocarea unei pensii de urmaș moștenitorilor angajaților instituțiilor medicale, care au decedat în urma infectării.
• Introducerea în legislația muncii a noțiunii «staționare în perioada epidemiei».
• Acordarea indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale pentru lunile aprilie-mai tuturor angajaților întreprinderilor, care și-au sistat sau au redus activitatea în urma dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, în mărime de 50 % din salariu, iar 1/3 din salariu să fie achitat de angajatori.
• Acordarea indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale pentru lunile aprilie-mai deținătorilor de patente de întreprinzător în mărime de 50 % din salariul mediu brut pe economie.
• Amânarea achitării pentru toate întreprinderile, care și-au sistat sau au redus activitatea în urma dispozițiilor CSE, a contribuțiilor pentru asigurări sociale și medicale, a TVA (cu excepția TVA la import) și a impozitului pe venit până la 30 septembrie 2020.
• Necalcularea sancțiunilor pentru neachitarea utilităților până la 30 septembrie 2020 cu alocarea creditelor de scurtă durată din partea Guvernului furnizorilor serviciilor comunale.
• Clarificarea la nivelul legislației a procedurii eliberării certificatelor de forță majoră, astfel încât agenți economici și cetățenii să poată beneficia de reeșalonarea legală a achitării obligațiunilor contractuale în raport cu băncile comerciale și alți creditori.
• Scutirea de TVA a importului de materie primă pentru confecționarea echipamentului de protecție și comercializarea acestui echipament în interiorul țării.
• Introducerea moratoriului asupra achitării în anul 2020 a obligațiunilor de stat și a dobânzilor aferente, derivate din legea nr. 235 din 3.10.2016 (legea miliardului), ceea ce ar economisi în anul curent 853 milioane lei.

Platforma DA crede că putem face mai mult cu mai puțin

Astfel, cerem Guvernului să intervină cu împrumuturi de stat pe o perioadă de grație de 2-3 ani pentru businessuri care crează locuri noi de muncă, cu dobândă redusă. Statul trebuie să fie interesat ca aceste intervenții să revitalizeze infrastructura, sistemul medical, pharma, educația de calitate, să pună la punct elementele unui sector de sănătate viabil, care va trebui refăcut după criza pandemică. Împrumuturile pot lua ca referință criteriile standard de fiabilitate a proiectelor, dar și capacitatea businessului de a re-aduce acasă cetățeni ai RM, medici, ingineri, manageri, oameni care pot fi ajutați să răspundă în scurt timp la provocările largi ale crizei de forță de muncă.

Propunem Guvernului să dubleze resursele alocate Fondului de garantare a creditelor și identificarea altor posibilități de suport financiar pentru IMM, fermieri și producători agricoli mici, acceptarea eligibilității unor persoane auto-angajate și gospodării țărănești la garanțiile oferite de fond la obținerea de credite bancare.

Ca măsură de spijin vinificatorilor, dependenți în mărimea de 85% de exporturi, propunem obligarea prin lege a companiilor petroliere să includă produse locale de bioetanol autohton, cel puțin 5% din vânzările lor curente.

Constatăm că există mai multe rezerve interne pe care nu le putem neglija. Solicităm astfel revizuirea de urgență a bugetelor mai multor Agenții de reglementare, care consumă cu mult peste beneficiile pe care le generează. Cerem reducerea costurilor administrației centrale și a controalelor de stat.

Cerem implicarea companiilor autohtone locale la contractele de livrare a pachetelor alimentare pentru copiii din clasele primare, costuri acoperite din bugetul de stat. Cca 30.000 copii din numărul copiilor din clasele I-IV provin din familii vulnerabile. Pentru că alimentarea sănătoasă a copiilor în perioada pandemiei este critică, solicităm contractarea companiilor din sectorul Horeca de către autoritățile locale pentru livrarea la domiciliu a produselor.

Poziția Platformei DA în raport cu efectele crizei economice în perioada pandemiei

Manifestându-ne disponibilitatea de a contribui la elaborarea unui Plan Anti-Criză, Platforma DA consideră că această deschidere nu trebuie să fie luată cu titlu gratuit, solicităm informații cu privire la condițiile în cazul creditelor din Rusia; solicităm transparență în privința achizițiilor făcute în perioada pandemiei și, nu în ultimul rând, solicităm informații veridice cu privire la starea anchetelor judiciare în privința recuperării banilor fraudați. Platforma DA cere organelor de anchetă să livreze rezultate în procesele de rezonanță. Atunci când medicii luptă zilnic pentru fiecare pacient infectat de Coronavirus, lipsa de rezultate pe dosarele de rezonanță înseamnă sabotaj. Solicităm confiscarea averilor persoanelor implicate în furtul miliardului.

Deputații Platformei DA sunt pregătiți să propună amendamente și, cu responsabilitate și grijă pentru momentul excepțional de grav prin care trece astăzi Republica Moldova, să contribuie de partea lor la identificarea unor soluții optime pentru PLANUL ANTI-CRIZĂ pe care ni-l putem permite. Suntem conștienți de faptul că erorile și stângăciile unor oficiali pot afecta dramatic bunăstarea și sănătatea cetățenilor, având ca rezultat decapitarea sectorului privat.

Suntem într-o cursă contra cronometru și au rămas zilele numărate pentru a lua deciziile corecte.

20 aprilie, 2020

22 Ianuarie 2021

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chi...

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, excelența sa, Daniel Ioniță. În cadrul întrevederii s-a făcut un schimb de opinii despre situația politică din Republica Moldova și nivelul relațiilor bilaterale dintre cele două state. Andrei Năstase a mulțumit României pentru eforturile  enorme pe multiple planuri pe care le face pentru a ajuta Republica Moldova. Președintele Platformei Demnitate și Adevăr a susținut că cei 10 ani de Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova au permis realizarea unui șir important de proiecte în stânga Prutului, menite să consolideze parcursul european al Republicii Moldova. Andrei Năstase a subliniat că aceste proiecte sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnie sau apartenență. Unul dintre cele mai mari proiecte derulat de guvernul României în Republica Moldova este în domeniul educațional și presupune acordarea burselor de studii pentru tinerii moldoveni la instituțiile educaționale din România, dotarea școlilor moldovenești cu echipamente și transport, și reabilitarea grădinițelor pentru copii.  Andrei Năstase a subliniat, în mod special, ajutorul României pe durata pandemiei, care a constat în medicamente, echipamente și personal românesc pentru spitalele moldovenești. Excelența sa, Daniel Ioniță, a reconfirmat disponibilitatea României de a oferi ajutor și asistență Republicii Moldova și în continuare, într-un mod dezinteresat și sincer. A reconfirmat angajamentul  României de a oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti COVID, ajutor anunțat de E. S. Klaus Iohannis, Președintele României, în timpul vizitei la Chișinău. În același timp, Daniel Ioniță afirmă că guvernul român va continua proiectele de asistență pentru Republica Moldova, printre care reabilitarea grădinițelor de copii, cea mai recentă fiind în comuna Băcioi. După decenii de stagnare, 160 de micuți vor reveni în cele șapte grupe, inclusiv una de creșă̆, începând cu ziua de astăzi. Andrei Năstase a apreciat eforturile României și a accentuat că e nevoie de mai multă atenție din partea autorităților moldovenești pentru investițiile și firmele românești în Republicii Moldova, care se confruntă încă cu o inadmisibilă presiune din  partea organelor de control. Andrei Năstase a afirmat că firmele și investițiile românești în economia Republicii  Moldova trebuie să se bucure, pe principiu de reciprocitate, de aceeași libertate și imparțialitate din partea autorităților la fel ca și cele moldovenești care operează în România.

citește mai mult

21 Ianuarie 2021

Inga Grigoriu: Comisia Laundromat - detalii noi. Statul ar fi obținut peste 12 miliarde de lei dac...

Conform Planului de activități al Comisiei LAUNDROMAT, astăzi urma să participe la audierile publice domnul Alexandru Tănase - ex-consilier municipal, ex-deputat, ex-ministru al justiției, ex-judecător al CC. În răspunsul cu privire la refuzul de a participa la audieri domnul Tănase relatează faptul că nu deține nicio informative cu privire la subiectul investigat, altele decât cele relatate din presă. Totuși, deși Comisia nu i-a adresat întrebările din timp, Alexandru Tănase a argumentat în scris modificările operate la Legea Taxei de Stat, care, după opinia sa, nu ar avea nicio legătură cu operaţiunea denumită generic - Laundromat. Inga Grigoriu a atras atenția în cadrul unei conferințe de presă că, totuși, în urma acestor modificări, statul a pierdut circa 10 mlrd lei, dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătoreşti şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată prin inițiativa legislativă a ex-deputatului A.Tănase. Deputata s-a referit și la un alt aspect important: reforma Codului de Executare, modificat în 2010, când domnul Tănase era deja ministru al Justiţiei, trezește o serie de întrebări la fel de cruciale pentru anchetă. Competenţa teritorială a executorului judecătoresc care a fost modificată, iar în 2011, prin derogare, s-a și extins pe întreg teritoriul ţării, ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanţă din alt raion sau altă circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul? O altă întrebare ține de onorariul executorului judecătoresc, aspect la care nimeni nu a atras atenția până acum: în conformitate cu modificările operate în 2010, la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc, odată ce această profesie a fost liberalizată și este important să se cunoască dacă domnul Tănase ar deține informații cu privire la eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătoreşti. Inga Grigoriu a specificat că, conform calculelor, reies următoarele cifre: din 22 mlrd de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 mlrd lei! Respectiv, impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 mlrd lei și dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 mlrd lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget. În această ordine de idei, Inga Grigoriu a făcut un demers către inspectoratul fiscal pentru a obţine un răspuns oficial de la instituţie. Inga Grigoriu a concluzionat că, pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 mlrd lei plus 1,7 mlrd lei și a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei din funcţie în anul 2018, dincolo de cel al unei discuţii telefonice, apărute în presă (interceptarea telefonică a discuției cu ex-deputatul Veaceslav Platon). În altă ordine de idei, Inga Grigoriu a mai vorbit despre faptul că Procuratura Anticorupție opune rezistă în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporţii deosebit de mari și refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi combaterea Spălării Banilor şi PA. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei, deci, astfel, PA demonstrează lipsă de respect față de instituţiile statului şi perpetuaează starea de impunitate. Mai mult decât atât, orice investigație paralelă făcută de către jurnalişti, societatea civilă, ori Comisii de anchetă în vederea stabilirii adevărului este dur criticată de Procuratură. În acest context, Inga Grigoriu a comunicat că Comisia de anchetă se va adresa organelor competente în vederea sancţionării funcţionarilor potrivit prevederilor art. 316 din Codul Contravenţional, deoarece prin răspunsurile Procuraturii Anticorupţie denotă clar intenția de a nu îndeplini cerinţa legală a deputatului şi intenţia de a împiedica desfăşurarea activității comisiei per ansamblu. Cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporții deosebit de mari despre care a mai vorbit, Inga Grigoriu a spus că la 12 ianuarie 2021, BNM a prezentat un comunicat de presă prin care îndeamnă băncile la vigilenţă în prevenirea şi combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. Astfel, BNM a informat instituţiile financiar-bancare, că activitățile în care clienţii acestora folosesc sume mari de numerar, duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale. Ghidați de acest comunicat, dar şi de unele informaţii obţinute în cadrul activităţii Comisiei, aceasta a înaintat un demers către SPCSB şi BNM cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporţii deosebit de mari în anul 2019 din contul unor persoane expuse politic cum ar fi V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor, cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani. Amintim că prin Laundromat au fost extraşi cash în anii 2011-2014 circa 50 milioane de dolari, iar o parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.

citește mai mult

19 Ianuarie 2021

Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020!...

Prieteni, fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020! Este adevărat că după numărul de inițiative legislative înaintate, socialiștii dețin locul întâi, dar dacă luăm în considerație calitatea acestor inițiative, beneficiul și eficacitatea acestora pentru oameni, ei ar putea fi ușor descalificați. Fracțiunea Platformei DA, deși este compusă din doar 11 deputați, a reușit să înainteze o serie de inițiative de-a dreptul vitale pentru societate și a luptat consecvent și bătăios pentru fiecare dintre acestea, dar și pentru a împiedica adoptarea unor legi populiste, în detrimentul oamenilor. Suntem în opoziție, dar suntem responsabili și știm că se poate! Chiar dacă din cele 4 luni ale sesiunii, parlamentul a fost blocat în activitatea sa timp de două luni la indicația lui Dodon, deputații fracțiunii au înregistrat 19 proiecte de legi. În cadrul sesiunii au fost adoptate mai multe inițiative legislative ale deputaților Platformei DA și anume: 1. Legea deoffshorizării - un deziderat din programul Platformei DA. După adoptarea acestei legi companiile, controlate direct sau indirect din paradisele fiscale, nu mai pot participa la procesele de achiziții publice, privatizări, concesionări și parteneriate public-private. 2. Hotărârea conform căreia a fost creată Comisia de anchetă privind investigarea Laundromatului. Președintă a Comisiei – deputata Platformei DA, Inga Grigoriu. 3. Modificări legislative prin care au fost  micșorate amenzile pentru nerespectarea restricțiilor pandemice, total disproporționate față de veniturile reale ale populației. 4. Modificări legislative prin care a fost introdusă pensia de urmaș rudelor medicilor decedați de COVID -19. 5. Modificări legislative care extind atribuțiile membrilor Curții de Conturi și ridică gradul de responsabilitate a demnitarilor de stat și a funcționarilor publici în contextul controalelor Curții de Conturi. 6. Modificări legislative care permit dezvoltarea medicinii paliative. 7. Prelungirea și pentru întreg anul 2021 a indemnizației unice de 16.000 lei cadrelor medicale infectate cu noul coronavirus. Totodată, menționăm că anume la insistența deputaților Platformei DA, după ani de tergiversare, a fost votat proiectul modificării la Legea privind comerțul interior, care prevede că minim 50 % din produsele agroalimentare expuse în magazine trebuie să fie de origine autohtonă. â Deputații Platformei DA au reușit să promoveze mai multe modificări la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021: ✅A fost respinsă majorarea TVA pentru producătorii agricoli ✅Au fost alocate indemnizații unice pensionarilor cu venituri reduse ✅Au fost păstrate facilități fiscale pentru asociațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități ✅Au fost aprobate investiții capitale în valoare de circa 15 mln lei pentru peste 40 de primării. Pentru ultimele ședințe ale Parlamentului au fost incluse în ordinea de zi a legislativului următoarele inițiative ale Platformei DA (unele chiar au fost votate în prima lectură): 1. proiectul privind zonele defavorizate; 2. proiectul privind infrastructura critică, care nu poate fi tranzacționată sau concesionată fără acordul Guvernului. 3. pachetul de propuneri legislative privind introducerea cadrului legal stabil privind acordarea sporurilor personalului medical în situații pandemice. 4. proiectul modificării componenței Comisiei Naționale Excepționale de Sănătate Publică, care prevede că minim 50 % din componența acesteia să fie specialiști din domeniul sănătății; 5. proiectul redistribuirii taxei pentru utilizarea mineralelor de la bugetele raionale către bugetele locale 6. pachetul modificărilor legislative privind extinderea drepturilor autorităților publice locale în procesul consultativ cu autoritățile centrale și cu Parlamentul. 7. proiectul creării condițiilor favorabile pentru implementarea votului electronic. Acestea sunt cele mai importante activități ale deputaților noștri în sesiunea de toamnă-iarnă, iar dacă plusăm tot ce s-a făcut pe parcursul întregului an, putem spune că deputații Platformei DA sunt cei mai activi și cei mai eficienți.

citește mai mult