Acțiunile concrete ale Platformei DA privind majorarea reală a pensiilor

21 Septembrie 2020

În condițiile apropiatei campanii electorale, tradițional, concurenții electorali vehiculează promisiuni de majorare a salariilor și pensiilor , de creare a locurilor de muncă etc, subiecte stringente pentru Republica Moldova, unde populația subexistă de ani buni și singura ieșire din situație pentru mulți oameni a devenit plecarea peste hotare. Platforma DA, însă, are o abordare diferită, pragmatică, consecventă și concretă a subiectelor respective și a venit mereu, depășind categoric sloganele populiste, cu soluții concrete, bine elaborate și acoperite din punct de vedere financiar.
Când toți vorbesc acum despre pensii majorate, noi încă în februarie anul curent am înaintat o inițiativă legislativă prin care am propus o formulă reală de a majora semnificativ și constant (nu prin indemnizații unice) pensiile sub minimul de existență. Atunci am propus explicit ca pensiile să fie indexate conform ratei inflației pentru anul precedent.
Astfel toate pensiile urmau a fi indexate la 1 aprilie 2020 cu 7,5%, iar pensiile sub minimul de existență pentru circa 440.000 de pensionari urmau să fie indexate la 1 octombrie 2020 dublu sau cu 15%. Scopul nostru era de a majora pensiile celei mai vulnerabile categorii a oamenilor în etate. În calitate de sursă financiară suplimentară pentru acoperirea cheltuielilor destinate formulei de indexare propuse de Platforma DA, (era vorba de 350 mln lei) am indicat profitul Băncii Naționale a Moldovei achitat în bugetul de stat.
Amintim că formațiunea noastră a pledat și pledează pentru eliminarea inechității prin care peste 440.000 de pensionari trăiesc nepermis de mult sub minimul de existență. Mulți din acești pensionari provin din zonele rurale, au stagiu de muncă de peste 40 de ani și nu poartă nicio vină pentru faptul că o perioadă îndelungată gospodăriile colective nu au fost capabile să achite contribuțiile sociale pentru angajații săi în măsura deplină. Anume atunci a apărut această discrepanță enormă în contribuțiile cumulative ale angajaților din sectorul agrar și această discriminare trebuie înlăturată neîntârziat.
De altfel, Platforma DA a înaintat și initiativă legislativă privind modificarea Legii bugetului de stat la 22 aprilie curent, propunând ca indemnizația unică destinată pensionarilor sa fie majorată de la 700 la 1000 lei. Și atunci am indicat cu cea mai mare precizie resursele financiare care puteau fi redistribuite în contul acestor cheltuieli. Din păcate, atunci propunerea noastră nu a fost susținută de majoritatea parlamentară pe motivul austerității bugetului. Iar azi suntem cu toții martorii unei bătăi de joc de oamenii în etate cărora li se promite o majorare de un procent.
Platforma Demnitate și Adevăr cere guvernului Republicii Moldova achitarea în regim de urgență către toți pensionarii a indemnizatiei de 1000 lei.
Personal împreuna cu echipa Platformei DA vom face totul ca pensia minimă în Republica Moldova să fie de peste 2500 lei. Repet nicio pensie în Republica Moldova nu trebuie sa fie mai mică de 2500 lei. Pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de aproximativ 3,5 mlrd lei, iar noi planificăm ca în următorii 4 ani sa asigurăm venituri suplimentare în buget de minim 20 miliarde lei prin atragerea investițiilor străine, prin strivirea schemelor din cadrul achizițiilor publice, prin combaterea economiei tenebre, prin anularea unor facilități fiscale arbitrare și prin impozitarea suplimentară a unor luxuri și vicii, acest obiectiv poate fi lesne de atins.

Închei, dar nu înainte de a face din nou apel la ADEVĂR. Este momentul ca și pe acest subiect abordările politicienilor să fie asumate. Concret, solicităm din partea tuturor celorlalte
fracțiuni politice din Parlamentul Republicii Moldova să prezinte public cel puțin o singură inițiativă parlamentară, un singur proiect de lege, promovat în ultimul an prin care să
demonstreze că preocuparea lor actuală pentru creșterea pensiilor foarte mici nu este doar electorală.
Vă spun eu! NU EXISTĂ așa ceva. Motiv pentru care, îndemn toți pensionarii din Republica Moldova să facă foarte bine
diferența dintre promisiunile electorale ale celorlalte partide și
grijă sinceră a Platformei DA pentru rezolvarea problemele cu
care părinții și bunicii noștri se confruntă în fiecare zi.

22 Ianuarie 2021

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chi...

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, excelența sa, Daniel Ioniță. În cadrul întrevederii s-a făcut un schimb de opinii despre situația politică din Republica Moldova și nivelul relațiilor bilaterale dintre cele două state. Andrei Năstase a mulțumit României pentru eforturile  enorme pe multiple planuri pe care le face pentru a ajuta Republica Moldova. Președintele Platformei Demnitate și Adevăr a susținut că cei 10 ani de Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova au permis realizarea unui șir important de proiecte în stânga Prutului, menite să consolideze parcursul european al Republicii Moldova. Andrei Năstase a subliniat că aceste proiecte sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnie sau apartenență. Unul dintre cele mai mari proiecte derulat de guvernul României în Republica Moldova este în domeniul educațional și presupune acordarea burselor de studii pentru tinerii moldoveni la instituțiile educaționale din România, dotarea școlilor moldovenești cu echipamente și transport, și reabilitarea grădinițelor pentru copii.  Andrei Năstase a subliniat, în mod special, ajutorul României pe durata pandemiei, care a constat în medicamente, echipamente și personal românesc pentru spitalele moldovenești. Excelența sa, Daniel Ioniță, a reconfirmat disponibilitatea României de a oferi ajutor și asistență Republicii Moldova și în continuare, într-un mod dezinteresat și sincer. A reconfirmat angajamentul  României de a oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti COVID, ajutor anunțat de E. S. Klaus Iohannis, Președintele României, în timpul vizitei la Chișinău. În același timp, Daniel Ioniță afirmă că guvernul român va continua proiectele de asistență pentru Republica Moldova, printre care reabilitarea grădinițelor de copii, cea mai recentă fiind în comuna Băcioi. După decenii de stagnare, 160 de micuți vor reveni în cele șapte grupe, inclusiv una de creșă̆, începând cu ziua de astăzi. Andrei Năstase a apreciat eforturile României și a accentuat că e nevoie de mai multă atenție din partea autorităților moldovenești pentru investițiile și firmele românești în Republicii Moldova, care se confruntă încă cu o inadmisibilă presiune din  partea organelor de control. Andrei Năstase a afirmat că firmele și investițiile românești în economia Republicii  Moldova trebuie să se bucure, pe principiu de reciprocitate, de aceeași libertate și imparțialitate din partea autorităților la fel ca și cele moldovenești care operează în România.

citește mai mult

21 Ianuarie 2021

Inga Grigoriu: Comisia Laundromat - detalii noi. Statul ar fi obținut peste 12 miliarde de lei dac...

Conform Planului de activități al Comisiei LAUNDROMAT, astăzi urma să participe la audierile publice domnul Alexandru Tănase - ex-consilier municipal, ex-deputat, ex-ministru al justiției, ex-judecător al CC. În răspunsul cu privire la refuzul de a participa la audieri domnul Tănase relatează faptul că nu deține nicio informative cu privire la subiectul investigat, altele decât cele relatate din presă. Totuși, deși Comisia nu i-a adresat întrebările din timp, Alexandru Tănase a argumentat în scris modificările operate la Legea Taxei de Stat, care, după opinia sa, nu ar avea nicio legătură cu operaţiunea denumită generic - Laundromat. Inga Grigoriu a atras atenția în cadrul unei conferințe de presă că, totuși, în urma acestor modificări, statul a pierdut circa 10 mlrd lei, dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătoreşti şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată prin inițiativa legislativă a ex-deputatului A.Tănase. Deputata s-a referit și la un alt aspect important: reforma Codului de Executare, modificat în 2010, când domnul Tănase era deja ministru al Justiţiei, trezește o serie de întrebări la fel de cruciale pentru anchetă. Competenţa teritorială a executorului judecătoresc care a fost modificată, iar în 2011, prin derogare, s-a și extins pe întreg teritoriul ţării, ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanţă din alt raion sau altă circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul? O altă întrebare ține de onorariul executorului judecătoresc, aspect la care nimeni nu a atras atenția până acum: în conformitate cu modificările operate în 2010, la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc, odată ce această profesie a fost liberalizată și este important să se cunoască dacă domnul Tănase ar deține informații cu privire la eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătoreşti. Inga Grigoriu a specificat că, conform calculelor, reies următoarele cifre: din 22 mlrd de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 mlrd lei! Respectiv, impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 mlrd lei și dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 mlrd lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget. În această ordine de idei, Inga Grigoriu a făcut un demers către inspectoratul fiscal pentru a obţine un răspuns oficial de la instituţie. Inga Grigoriu a concluzionat că, pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 mlrd lei plus 1,7 mlrd lei și a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei din funcţie în anul 2018, dincolo de cel al unei discuţii telefonice, apărute în presă (interceptarea telefonică a discuției cu ex-deputatul Veaceslav Platon). În altă ordine de idei, Inga Grigoriu a mai vorbit despre faptul că Procuratura Anticorupție opune rezistă în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporţii deosebit de mari și refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi combaterea Spălării Banilor şi PA. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei, deci, astfel, PA demonstrează lipsă de respect față de instituţiile statului şi perpetuaează starea de impunitate. Mai mult decât atât, orice investigație paralelă făcută de către jurnalişti, societatea civilă, ori Comisii de anchetă în vederea stabilirii adevărului este dur criticată de Procuratură. În acest context, Inga Grigoriu a comunicat că Comisia de anchetă se va adresa organelor competente în vederea sancţionării funcţionarilor potrivit prevederilor art. 316 din Codul Contravenţional, deoarece prin răspunsurile Procuraturii Anticorupţie denotă clar intenția de a nu îndeplini cerinţa legală a deputatului şi intenţia de a împiedica desfăşurarea activității comisiei per ansamblu. Cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporții deosebit de mari despre care a mai vorbit, Inga Grigoriu a spus că la 12 ianuarie 2021, BNM a prezentat un comunicat de presă prin care îndeamnă băncile la vigilenţă în prevenirea şi combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. Astfel, BNM a informat instituţiile financiar-bancare, că activitățile în care clienţii acestora folosesc sume mari de numerar, duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale. Ghidați de acest comunicat, dar şi de unele informaţii obţinute în cadrul activităţii Comisiei, aceasta a înaintat un demers către SPCSB şi BNM cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporţii deosebit de mari în anul 2019 din contul unor persoane expuse politic cum ar fi V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor, cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani. Amintim că prin Laundromat au fost extraşi cash în anii 2011-2014 circa 50 milioane de dolari, iar o parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.

citește mai mult

19 Ianuarie 2021

Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020!...

Prieteni, fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020! Este adevărat că după numărul de inițiative legislative înaintate, socialiștii dețin locul întâi, dar dacă luăm în considerație calitatea acestor inițiative, beneficiul și eficacitatea acestora pentru oameni, ei ar putea fi ușor descalificați. Fracțiunea Platformei DA, deși este compusă din doar 11 deputați, a reușit să înainteze o serie de inițiative de-a dreptul vitale pentru societate și a luptat consecvent și bătăios pentru fiecare dintre acestea, dar și pentru a împiedica adoptarea unor legi populiste, în detrimentul oamenilor. Suntem în opoziție, dar suntem responsabili și știm că se poate! Chiar dacă din cele 4 luni ale sesiunii, parlamentul a fost blocat în activitatea sa timp de două luni la indicația lui Dodon, deputații fracțiunii au înregistrat 19 proiecte de legi. În cadrul sesiunii au fost adoptate mai multe inițiative legislative ale deputaților Platformei DA și anume: 1. Legea deoffshorizării - un deziderat din programul Platformei DA. După adoptarea acestei legi companiile, controlate direct sau indirect din paradisele fiscale, nu mai pot participa la procesele de achiziții publice, privatizări, concesionări și parteneriate public-private. 2. Hotărârea conform căreia a fost creată Comisia de anchetă privind investigarea Laundromatului. Președintă a Comisiei – deputata Platformei DA, Inga Grigoriu. 3. Modificări legislative prin care au fost  micșorate amenzile pentru nerespectarea restricțiilor pandemice, total disproporționate față de veniturile reale ale populației. 4. Modificări legislative prin care a fost introdusă pensia de urmaș rudelor medicilor decedați de COVID -19. 5. Modificări legislative care extind atribuțiile membrilor Curții de Conturi și ridică gradul de responsabilitate a demnitarilor de stat și a funcționarilor publici în contextul controalelor Curții de Conturi. 6. Modificări legislative care permit dezvoltarea medicinii paliative. 7. Prelungirea și pentru întreg anul 2021 a indemnizației unice de 16.000 lei cadrelor medicale infectate cu noul coronavirus. Totodată, menționăm că anume la insistența deputaților Platformei DA, după ani de tergiversare, a fost votat proiectul modificării la Legea privind comerțul interior, care prevede că minim 50 % din produsele agroalimentare expuse în magazine trebuie să fie de origine autohtonă. â Deputații Platformei DA au reușit să promoveze mai multe modificări la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021: ✅A fost respinsă majorarea TVA pentru producătorii agricoli ✅Au fost alocate indemnizații unice pensionarilor cu venituri reduse ✅Au fost păstrate facilități fiscale pentru asociațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități ✅Au fost aprobate investiții capitale în valoare de circa 15 mln lei pentru peste 40 de primării. Pentru ultimele ședințe ale Parlamentului au fost incluse în ordinea de zi a legislativului următoarele inițiative ale Platformei DA (unele chiar au fost votate în prima lectură): 1. proiectul privind zonele defavorizate; 2. proiectul privind infrastructura critică, care nu poate fi tranzacționată sau concesionată fără acordul Guvernului. 3. pachetul de propuneri legislative privind introducerea cadrului legal stabil privind acordarea sporurilor personalului medical în situații pandemice. 4. proiectul modificării componenței Comisiei Naționale Excepționale de Sănătate Publică, care prevede că minim 50 % din componența acesteia să fie specialiști din domeniul sănătății; 5. proiectul redistribuirii taxei pentru utilizarea mineralelor de la bugetele raionale către bugetele locale 6. pachetul modificărilor legislative privind extinderea drepturilor autorităților publice locale în procesul consultativ cu autoritățile centrale și cu Parlamentul. 7. proiectul creării condițiilor favorabile pentru implementarea votului electronic. Acestea sunt cele mai importante activități ale deputaților noștri în sesiunea de toamnă-iarnă, iar dacă plusăm tot ce s-a făcut pe parcursul întregului an, putem spune că deputații Platformei DA sunt cei mai activi și cei mai eficienți.

citește mai mult