În cadrul briefingului susținut astăzi de președinta Comisiei de anchetă LAUNDROMAT, deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, a relevat faptul că patru dimensiuni complexe (juridică, financiară internă, financiară externă și politică) care, combinate între ele, au făcut posibilă funcționarea în Republica Moldova a unei scheme inedite de spălări de bani, înfăptuită prin intermediul ordonanțelor judecătorești. Inga Grigoriu a menționat: „Unul din aspectele particulare ale acestei operațiuni constituie modificarea cadrului normativ, care a asigurat implementarea fără impedimente a acestei tipologii. În speță, sintagma „având efect suspensiv” a avut o mai mare putere asupra deciziilor Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informații Financiară), entitate ce reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare.” Etapa apariției sintagmei menționate, precum și impactul ei asupra acțiunilor instituției a necesitat o analiză suplimentară din partea Comisiei, a apus deputata și a specificat următoarele: „Conform reprezentanților SPCSB, un amendament din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fost utilizat în mod abuziv în cadrul prezentei tipologii (în special art.14 alin. 12 cu referire la efectul suspensiv al deciziei Serviciului). Adică, mai simplu spus, acest amendament a permis suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Cum anume reușeau acest lucru reprezentanții companiilor din prezenta tipologie? Se prezentau în instanța de judecată și, conform acestui efect suspensiv din alin. 12 art. 14 al Legii prezentau la bancă copia recursului înregistrat la Curtea de Apel, iar instituția bancară debloca tranzacția. Atât de simplu!” Din audierile publice ale reprezentanților SPCSB, organizate de Comisia LAUNDROMAT, a fost clar că au fost aplicate 46 de astfel de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte, dar fără succes, din cauza celor menționate mai sus. Astfel, Serviciul a comunicat Comisiei că acest fapt a fost cel mai mare impediment în încercarea de a stopa fluxurile financiare în proporție deosebit de mari provenite din Federația Rusă. Inga Grigoriu a mai menționat că Comisia parlamentară de anchetă a făcut cercetări suplimentare în legătură cu modificările în legislație privind art. 14 alin 12 și a scos la iveală un aspect deosebit: „Din analiza dosarelor din anul 2011 privind modificările la Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși instituția din care făcea parte la moment SPCSB și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, susținută apoi de comisia parlamentară raportoare – cea de securitate națională, apărare și ordine publică - a cărei președinte era Stoianoglo Alexandr, actual Procuror General. Este vorba de CCCEC!” În concluzie, a spus Inga Grigoriu, motivul invocat de către SPCSB drept impediment al stopării fluxului financiar ilicit (sintagma „având aspect suspensiv”) a fost creat de însăși CCCEC, deși în cadrul audierilor cu reprezentanții SPCSB aceștia s-au arătat surprinși de aspectul respective, constatat de Comisia de anchetă. Inga Grigoriu: „Ulterior, Comisia a solicitat de la CNA și Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv. De la CNA am aflat că toate materialele au fost nimicite, iar Direcția Juridică ne-a prezentat o scrisoare înaintată președintelui comisiei parlamentare securitate națională, prezidată de dn Stoianoglo, cu semnătura dlui Chetraru.” De notat că în anul 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. Sintagma „având efect suspensiv" a fost introdusă abuzuv în 2011 și a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului condus de Iurie Leancă. În consecință, ex-ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, în comunicarea sa publică din acea perioadă (2017-2018), s-a referit la ex-deputatul PD, Valeriu Guma. În urma analizei amendamentului propus de fostul parlamentar, s-a constatat că nu la el se putea referi Cristina Țărnă, deoarece art. 14 alin. 1 a rămas activ până la sfârșitul lui 2017, când a fost votată noua lege Nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la spălările de bani și finanțarea terorismului. Astfel, Cristina Țărnă se putea referi doar la alin 1 (2) din articolul vizat, care a însemnat, în opinia dumneaei, „deconectarea butonului roșu la CNA”. Inga Grigoriu a precizat că a fost înaintată o solicitare către Veacesalv Negruța pentru a clarifica motivele prin care dânsul a constatat acest fapt. Din răspunsurile oferite de ex-ministrul finanțelor, s-a constatat că dânsul nu a deținut toate actele necesare pentru a putea ajunge la o concluzie corectă și, de fapt, ministerul finanțelor nu avea în responsabilitate acest aspect – spălările de bani. Privind dreptul la inițiativă al CCCEC Inga Grigoriu a spus: „În momentul prezentării amendamentului vizat mai sus, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului, exact cum a fost înaintat proiectul nr. 680 din 14.03.2011 în lectura I. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel, decât ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă Viorel Chetraru a adus la cunoștința membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului dlui de a se prezenta repetat la audierile comisiei. Nici dn Stoianoglo nu a dat răspuns demersului înaintat de Comisie pe acest subiect. În urma unei audieri în cadrul Comisiei de anchetă cu participarea ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, s-a constat că Viorel Chetraru a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Stoianoglo Alexadr, ca urmare a propunerii venite de la Mihail Gofman, ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB.” Inga Grigoriu a mai precizat că modificarea alineatului vizat 12, al art. 14 din Legea 190, a fost posibilă abia în iulie 2014, după trei ani, și doar în urma asumării de răspundere a Guvernului Leancă, iar acest aspect Comisia de anchetă îl include în dimensiunea politică a raportului său.

Anul 2020 a fost un an dificil nu doar în contextul pandemiei, dar și al condițiilor climaterice care au generat o secetă de proporții, culturile agricole fiind compromise. În acele condiții, fermierii, ajunși în pragul falimentului, au cerut sprijinul statului pentru a depăși criza și, nefiind auziți, au recurs la proteste justificate, pașnice. Cu regret, astăzi, asistăm la perpetuarea unei atitudini arogante, intolerabile, a statului față de fermierii care în mare parte asigură securitatea alimentară a Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aceștia au ajuns să fie de-a dreptul persecutați, hărțuiți de organele de ordine, care au demarat un întreg proces de împilare a fermierilor, pornind la comandă circa 130 de procese penale împotriva lor. În aceste împrejurări, Platforma DA declară categoric că persecutarea agricultorilor este nejustificată, iar poliția nu face decât să demonstreze că este subordonată acestui guvern interimar, total iresponsabil. Este alarmant faptul că organele de drept în prezent intimidează fermierii afectați grav de secetă, care au participat în proteste complet legale în luna decembrie anul trecut. Considerăm că, în plin haos guvernamental, se produc încercări reprobabile de răzbunare politică față de cei, care ne asigură pâinea cea de toate zilele și mențin satele noastre pe ultima linie de plutire, pe când hoții de miliarde și diverse autorități criminale se află în libertate și continua să tragă sforile politice. Platforma DA constată cu îngrijorare că în loc să elaboreze și să implementeze strategii sustenabile de susținere și dezvoltare a sectorului agroindustrial autohton pentru a-l face rezistent la provocările climatice, autoritățile statale preferă să lupte prin metode polițienești de sorginte sovietică și chiar mafiotă cu fermierii împovărați la maxim de consecințele nefaste ale secetei. Platforma DA condamnă cu vehimența urmărirea penală a agricultorilor care au participat la protestele din anul trecut și își exprimă în continuare susținerea plenară producătorilor agricoli, care au dreptul constituțional și sunt capabili să se asocieze pentru a-și apăra interesele proprii, ale ramurii în general și, în consecință, ale oamenilor acestei țări, în aceste condiții dificile. Andrei Năstase, președinte Platforma DA

Reprezentanții Ligii aleșilor locali ai Platformei DA, președinți și vicepreședinți de raioane, au organizat astăzi o conferință de presă privind atacul asupra vicepreședintelui raionului Sângerei, Tudor Tutunaru, sănătatea căruia a fost pusă în pericol. Vicepreședintele raionului Anenii Noi, Octavian Zelinski, a spus în cadrul conferinței că Liga Aleșilor locali a Platformei DA își exprimă profunda revoltă și indignare cu privire la atacul produs acum două zile asupra lui Tudor Tutunaru, calificându-l drept un atac banditesc, comis de câțiva indivizi, care purtau însemnele partidului condus de Gheorghe Cavcaliuc: „Acest atac este un semnal că în Republica Moldova, în plin secol XXI, sunt încă aplicate metode specifice anilor 90. Aceste metode violente și mafiote au drept scop intimidarea noastră ca partid veritabil de opoziție și constituie o sfidare la adresa statului de drept și a democrației în principiu. În prezent, colegul nostru este internat în spital cu arsuri grave, iar starea lui e îngrijorătoare, dânsul riscând să-și piardă vederea! Ne întrebăm cu toții: cine din aleșii locali ai Platformei DA va urma? E cazul, oare, să ne temem pentru sănătatea și viețile noastre, așa cum o făceam în perioada lui Plahotniuc? E cazul, oare, să închidem ochii, poate și gurile, la derapajele antidemocratice care continuă să se producă în Republica Moldova inclusiv după alegerile din noiembrie 2020? Nu! Nu e cazul și nu o vom face! Nu am tăcut în anii 2015-2019, nu vom tăcea nici acum!” Victoria Marian Bogos, vicepreședintă a raionului Ialoveni, a condamnat, la rândul său, atacul cu premeditare și a menționat că „dacă un partid decide să se conducă de legea junglei, să-și caute alte teritorii”. Reprezentanții Ligii Aleșilor Locali ai Platformei DA au cerut organelor de drept să ia măsuri dure cu făptașii, dar și, inclusiv, cu cei care instigă la ură - persoane care sunt la fel de culpabile ca și cei care comit nemijlocit atacuri și violențe. De asemenea colegii lui Tudor Tutunaru l-au asigurat că se bucură de întreaga susținere a formațiunii, iar ceilalți circa 1000 de primari și consilieri ai Platformei DA din toată republica au fost asigurați că Platforma DA nu va mai tolera asemenea nelegiuiri. La conferință au participat Ion Rusu Vicepreședinte al raionului Glodeni, Nicolai Ermurache, Vicepreședinte al raionului Căușeni, Victoria Bogos-Marian Vicepreședintă a raionului Ialoveni, Octavian Zelinschi, Vicepreședinte al raionului Anenii Noi, Andrei Eremia, Vicepreședinte al raionului Ialoveni, Vladimir Torgai, Vicepreședinte al raionului Cimișlia, Vladimir Scutari, Vicepreședinte al raionului Basarabeasca, Pavel Tamaciuc, Președinte al raionului Strășeni.