Alexandru Slusari: sperăm că munca deputaților Platformei DA va avea continuitate.

23 Iulie 2021

Alexandru Slusari, în ultima sa zi de muncă în calitate de vicepreședinte al Parlamentului, a făcut bilanțul legislativ al fracțiunii Platformei DA, „un bilanț solid, ținând cont că formațiunea noastră timp de doi ani a fost în opoziție”.

Alexandru Slusari spune că cel mai important lucru pentru deputații Platformei DA este că lasă legislativului nou format „o moștenire legislativă serioasă” și își exprimă speranța că această muncă va avea continuitate.

În context, Alexandru Slusari a prezentat o listă cu cele mai importante inițiative legislative elaborate și înregistrate de către deputații Platformei DA, pe care le propune spre a fi examinate și adoptate de noua componență a Parlamentului:

1. Proiectul modificării art. 47 din Constituție care va garanta că niciun salariul sau nicio pensie să nu fie mai mică decât minimul de existență.

2. Proiectul privind plafonarea salariilor „nesimțite” în cadrul autorităților statale, precum ANRE, BNM, Curtea de conturi etc (votat în prima lectură).

3. Proiectul privind lustrația unor demnitari de stat și deputați, care au fost desemnați în perioada capturării statului și care au fost factori de decizie în acea perioadă.

4. Raportul Comisiei de anchetă denumită generic Laundromat.

5. Proiectul legii Magnisky.

6. Proiectul privind stabilirea pensiei anticipate pentru personalul medical, care a activat în perioada pandemică.

7. Proiectul privind majorarea indemnizațiilor anumitor categorii de populație (persoanele cu dizabilități și asistenții acestora).

8. Proiectul privind achitarea plății exclusiv pentru apa consumată, strict în baza indicațiilor contoarelor (votat în prima lectură).

9. Proiectul privind infrastructura strategică, care nu poate fi înstrăinată fără acordul Guvernului (votat în prima lectură)

10. Proiectul privind zonele defavorizate.

11. Proiectul privind răspunderea ministerială.

12. Proiectul transparenței facilităților fiscale.

13. Proiectul introducerii Cimitirul Eroilor în lista monumentelor ocrotite de stat.

14. Modificările la Codul electoral ce vizează transparentizarea finanțării partidelor politice, sancțiunile mai dure pentru acțiuni de corupție electorală, introducerea votului electronic și extinderea la două zile a perioadei de votare în Diasporă.

15. Proiectul privind redistribuirea parțială a impozitului pe venit a persoanelor juridice în bugetele locale, inclusiv pentru Chișinău și Bălți, astfel fiind majorate veniturile proprii ale localităților cu circa 900 mln lei.

16. Proiectul care ar permite autorităților publice locale să stimuleze suplimentar angajații din venituri proprii, fără restricții impuse de Ministerul Finanțelor.

17. Proiectul privind statutul municipiului Bălți.

18. Proiectul redistribuirii parțiale a taxei pentru resursele naturale de la bugetele raionale către bugetele locale (votat în prima lectură).

19. Modificările la Codul subsolului, care ar proteja interesele localităților în raport cu cele ale proprietarilor carierelor de extragere a zăcămintelor situate în preajma acestor localități.

20. Două proiecte privind legalizarea dreptului de proprietate asupra bazinelor acvatice al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi și oferirea posibilității acestora să încaseze în bugetele locale plata pentru folosința acestor bazine de către privați.

21. Proiectul privind prioritizarea acordată producătorilor autohtoni agroalimentari și businessului mic și mijlociu în cadrul achizițiilor publice.

22. Proiectul privind plafonarea cerințelor financiare ale supermarketurilor în raport cu furnizorii produselor agroalimentare (revotarea legii după întoarcerea de la președinție).

23. Proiectul privind micșorarea de două ori a plăților maximale aferente creditelor solicitate de populație de la organizațiile de microfinanțare.

24. Proiectul privind modificările în legislație, menite să îmbunătățească sistemul de serviciu diplomatic și să micșoreze numărul de persoane care ar beneficia de pașapoarte diplomatice (votat în prima lectură)

25. Proiectul exonerării vinificatorilor pentru anul 2021 de la achitarea plăților la Oficiul Vinului și Viței de vie.

„Suntem gata imediat după convocarea primei ședințe a Parlamentului nou să ne întâlnim cu colegii noștri de la PAS pentru a discuta detaliat pe marginea proiectelor menționate.”- spune Alexandru Slusari.

23 iulie 2021

27 Septembrie 2021

Platforma DA solicită guvernării să discute cu FMI despre suspendarea legii care prevede ca milia...

Platforma DA insistă ca reprezentanții Guvernului și a Președinției să discute cu FMI despre legea care prevede ca miliardul furat să fie achitat din buzunarul cetățenilor, în contextul sosirii în Republica Moldova a misiunii Fondului Monetar Internațional.

Formațiunea noastră precizează că a intenționat să rezolve această problemă și a venit cu inițiativa ca Legea 235/2016 să fie suspendată, dar solicitarea a fost respinsă de guvernarea lui Dodon,  în 2020. Ulterior, în plină campanie electorală, PSRM și Șor au anulat legea cu privire la restituirea miliardului de către cetățeni, încălcând conștient și flagrant procedura legislativă, fără a discuta pe marginea acestui subiect cu Banca Națională și partenerii externi. Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea din 16 decembrie, 2020,  votată de PSRM-Șor, prin care a fost anulată “legea miliardului furat”.

Platforma DA propune revenirea la acest subiect și înlăturarea nedreptății la care sunt supuși cetățenii Republicii Moldova.

Astfel, ca urmare a convertirii garanțiilor de stat în obligațiunile de stat la rata efectivă a dobânzii anuale de 5%, prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip, cele 13,3 miliarde lei și alte 11,2 miliarde lei sub formă de dobândă:

  1. Creează inechitate socială – povara este transpusă pe plătitorii de impozite fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru frauda miliardului
  2. Oferă impunitate suplimentară persoanelor implicate în furtul miliardului
  3. Sustrag mijloace din bugetul de stat.

De asemenea, remarcăm ca Banca Națională a eliberat, cu încălcarea procedurii legale, creditele de urgență celor 3 bănci devalizate cu o dobândă simbolică de doar 0,1%.

Suspendarea legii ar permite o mobilizare a tuturor instituțiilor, inclusiv Procuratura Generală și BNM, pentru demascarea fraudelor și identificarea beneficiarilor și recuperării mijloacelor fraudate. Faptul suspendării ar accelera elaborarea strategiei de recuperare a banilor furați, care este o condiție importantă pentru restabilirea finanțării din partea UE. Totodată, procedura suspendării nu este egală cu refuzul statului să achite datoriile. Nu există nici riscul serios pentru capitalizarea Băncii Naționale, care la moment are rezerve suficiente pentru asigurarea stabilității macrofinanciare.

Doar după epuizarea tuturor eforturilor legea miliardului ar putea fi reactivată în format revizuit, cu stabilirea de noi prevederi pentru relațiile dintre BNM și Ministerul Finanțelor.

Efectul așteptat după suspendarea legii miliardului ar fi:

  1. Eliberarea imediată a unor sume anuale  între 894 milioane lei – un miliard de lei în bugetul de stat, un spațiu financiar important pentru programe și proiecte sociale
  2. Efort conjugat pentru investigarea fraudei și măsuri de recuperare a mijloacelor extrase
  3. Responsabilizarea persoanelor/beneficiarilor/participanților la frauda bancară.

Platforma DA precizează că pînă în prezent, contribuabilii moldoveni au plătit deja peste 4 miliarde lei pentru furtul din acele 3 bănci.

Precizăm că anume Platforma DA a fost acea forța politică, care atunci cînd toți actorii politici păstrau tăcerea, a organizat proteste masive la care au participat zeci de mii de oameni, revoltați pe clasa politică care a devalizat sistemul bancar. Platforma DA va lupta în permanența pentru ca nu cetățenii de rînd și agenții economici onești să plătească miliardele furate de la popor, ci hoții din grupările criminal-politice.

citește mai mult

20 Septembrie 2021

Platforma DA: Conducerea țării este obligată să participe URGENT la negocieri cu Gazprom. Riscă...

Platforma DA: Conducerea țării este obligată să participe URGENT la negocieri cu Gazprom. Riscăm cele mai mari scumpiri la gaze din ultimii 10 ani Platforma DA consideră că guvernarea este obligată să participe la negocieri cu Gazprom, deoarece peste 35 % din acțiunile Moldova Gaz apartin Guvernului Moldovei. Astfel, în urma unor negocieri bilaterale cu prezentarea argumentelor necesare poate fi prevenită explozia prețului la gaze și creșterea tarifelor la agentul termic. De asemenea, Platforma DA susține că la masa negocierilor cu concernul rus, controlat de Guvernul Federației Ruse, trebuie să fie adusă în discuție și datoria de aproximativ 7 miliarde de dolari a Transnistriei pentru gaz, ce include energia electrică procurată de la termocentrala transnistreană, produsă din gazul neachitat, precum și alte facilități economice pentru regiunea transnistreană, obținute în detrimentul intereselor R. Moldova. Formațiunea noastră consideră că demnitarii implicați în negocieri trebuie să aibă de această dată, în cadrul tratativelor cu partea rusă, o poziție verticală, și nu una marcată de subordonare, așa cum s-a întâmplat în perioada guvernării lui Dodon. Totodata, Platforma DA solicită guvernării să înterprindă măsuri social-economice imediate, menite să prevină consecințele majorării tarifelor la gaze pentru cetățenii de rând și agenții economici și propune următorii pași concreți în acest sens:

  • Micșorarea temporară a cotei TVA pentru comercializarea gazelor de la 8% la 0% și reflectarea obligatorie a acestei micșorări în tariful aprobat de ANRE;
  • Acordarea unor compensații pentru familiile social vulnerabile cu venituri sub minimul de existență, de cel puțin 30 % din valoarea gazelor consumate în perioada rece a anului - în acest context, miza este suportul financiar al partenerilor externi, care sunt gata să acorde Moldovei un sprijin fără precedent;
  • Efectuarea unui audit specializat rapid la Moldova Gaz în privința modului de formare a tarifului la gazele naturale și excluderea din formulă a tuturor cheltuielilor inopportune;
  • Conjugarea eforturilor autorităților statale și ale sectorului privat în vederea majorării volumului energiei electrice și termice din surse alternative, fără utilizarea gazelor natural;
  • Finalizarea promptă, dupa înârzierea semnificativă a construcției gazoductului Iasi – Chisinau, cu construirea rezervoarelor de depozitare la hotar cu Romania, în care să fie acumulate rezervele de gaz.
 

citește mai mult

05 Septembrie 2021

Inga Grigoriu: Chemăm la responsabilitate actualul Legislativ, să înregistreze și să examineze ...

Președinta comisiei LAUNDROMAT, Inga Grigoriu, a susținut o conferință de presă privind Raportul elaborat de comisia parlamentară de anchetă ce a activat în legislatura precedentă a Parlamentului R. Moldova și a examinat fenomenul spălărilor de bani din anii de referință - 2010-2014, operațiune implementată prin intermediul instituțiilor financiar-bancare autohtone și instanțelor judecătorești naționale. Inga Grigoriu a amintit că schema, denumită Global Laundromat, a fost una dintre cele mai vaste operațiuni împotriva securității financiare, economice și naționale a statului nostrum: „Schema respectivă a afectat nu doar reputația R. Moldova pe plan internațional, dar a și subjugat instituțiile naționale ale statului, creând premisele jafului bancar, atacuri raider, devalizări de importante întreprinderi, dezvoltând la turații maxime fenomenul marii corupții, a îmbogățirilor ilicite, a evaziunilor fiscale, toate aceste acțiuni culminând cu o stare de impunitate care dezamăgește cetățeanul R. Moldova până în prezent.” „Pentru prima dată, la finalul a. 2020, debutul a. 2021, efectele acestei tipologii au fost analizate de o instituție reprezentativă, pe platforma unei comisii parlamentare de anchetă care, a operat cu răspunsurile organelor competente și a elaborat, în luna mai, curent, un Raport exhaustiv ce vizează acest fenomen.” – a mai spus ex-deputata. Totodată, Inga Grigoriu și-a exprimat regretul pe motiv că Raportul comisiei nu a fost audiat în plen  din cauza „acțiunilor unei majorități de membri ai acestei comisii din legislatura precedentă care au tergiversat procesul, cu scopul de a eșua înregistrarea Raportului și a Proiectului de Hotărâre privind Raportul Comisiei.” Inga Grigoriu a îndemnat actuala componență a legislativului să înregistreze și să examineze Raportul comisiei LAUNDROMAT: „În prezent, avem o nouă componență a Legislativului, care optează pentru lupta anticorupție și eliminarea schemelor care afectează securitatea cetățeanului R. Moldova. Cu regret, constatăm că și în aceste condiții și circumstanțe, Raportul menționat nu este nici până astăzi înregistrat în circuitul actelor normative a Parlamentului R. Moldova, cu toate că au fost făcute  mai multe solicitări. Dacă în legislatura precedentă, o majoritate psrm-șor a fost motivul blocării înregistrării Raportului, astăzi nu mai există acest impediment. Pe această cale, chemăm la responsabilitate actualul Legislativ și, în același timp, facem un apel către actualul președinte al comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, responsabil de domeniul de activitate al căruia reprezintă acest Raport, să se implice în proces, dinamizându-l.” De asemenea, Inga Grigoriu a atenționat deputații actuali asupra faptului că „organele de anchetă urmăresc deciziile parlamentarilor în acest sens și, credem că nimeni din actuala guvernare nu este cointeresat să fie dat uitării acest act criminal de proporții deosebit de mare îndreptat împotriva securității naționale și a cetățenilor implicit, astfel încât autorii, beneficiarii și executorii să scape basma curată.” În acest sens, spune ex-deputata „Procuratura R. Moldova, din lipsă de interes al societății și instituțiilor reprezentative ale statului, în liniște va clasa dosarele aferente, după modelul scoaterii de sub urmărire penală a judecătorilor, emițători de ordonanțe, dar și a executorilor judecătorești, generatori de evaziuni fiscale în proporții deosebit de mari.” În concluzie, Inga Grigoriu a menționat că „instituția care reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare către alte organe competente, inclusiv cele de drept și de anchetă, este Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani care are drept obiectiv investigații financiare complexe, tipologii de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Raportul comisiei parlamentare de anchetă elucidează mecanismul spălărilor de bani din anii 2010-2014 și constată o lipsă de rezistență a acestei instituții în fața, atât a modificărilor legislative, operate în particular pentru această operațiune, cât și în fața factorului politic, dominat de anumite persoane cu funcții de demnitate publică sau funcții decizionale.  Va fi grav dacă, după același model din anii precedenți, Serviciul va manifesta aceeași atitudine, ținând cont de faptul că, pe o perioadă nedeterminată, instituțiile statului se vor alinia cerințelor unei formațiuni politice prezentă de curând, în majoritate absolută în instituțiile publice, fără opoziție parlamentară credibilă.” Inga Grigoriu a mai menționat că, pe parcursul lucrărilor Comisiei, au fost identificate și alte tipologii de spălări de bani, care „conform răspunsurilor instituțiilor competente, au fost contracarate în timp, însă, fenomenul continuă, implicit prin segmentul transnistrean, regiune a R. Moldova la care instituțiile centrale, cum ar fi BNM, nu au acces în vederea recepționării informațiilor de la instituțiile financiare ce activează în perimetrul menționat.” „Îngrijorări în acest sens au fost exprimate de către Banca Națională în răspunsurile oferite Comisiei parlamentare de anchetă privind spălarea de bani, iar la elaborarea mecanismelor de monitorizare și identificare a fluxurilor financiare din stânga Nistrului, cât și la contracararea schemelor ilicite va trebui să intervină actualul Guvern. Altfel, R. Moldova, prin instituțiile sale publice, va rămâne și în continuare, în incapacitate de a oferi, un minim de siguranță cetățenilor săi.” – a mai spus Inga Grigoriu.

citește mai mult