Declarația Platformei DA privind modificările la Legea privind comerțul interior

20 Mai 2021

Platforma DA a luat act de faptul că Legea nr. 60, care operează modificări în legea privind comerțul interior, adoptată cu larg consens social și politic nu a fost promulgată. Reiterăm că aceste modificări vin în sprijinul incontestabil al producătorilor autohtoni din domeniul agroalimentar, în beneficiul Republicii Moldova și al cetățenilor țării.
Legea menționată, elaborată și propusă de deputații Platformei DA, transpune în viață prevederi ale Directivei Parlamentului European 2019/633 din 17 aprilie 2019, care interzic supermarketurilor să impună furnizorilor costuri aferente stocării, afișării sau listării produselor agricole și alimentare sau, cel puțin, cer ca plățile pentru asemenea servicii să fie rezonabile, echitabile.
Platforma DA amintește că în practicile actuale comerciale de relaționare a ritailurilor/cumpărărtorilor cu furnizorii produselor agroalimentare, supermarketurile deseori impun antreprenorilor din domeniul agroalimentar autohton reduceri de 30-40 % pentru poziționarea mai avantajoasă a produselor pe rafturi, fără ca aceasta să conducă la diminuarea prețului final afișat pentru consumatori. Aceste practici împiedică semnificativ accesul producătorilor autohtoni, în special al celor din sectorul businessului mic și mijlociu, la rețelele mari de comercializare.

În acest context, Platforma DA a propus plafonarea până la 10 % din valoarea produselor agricole și alimentare livrate a plăților pentru serviciile de marketing prestate de către supermarketuri, precum și limitarea până la 60 de zile a acțiunilor de promovare a produselor.
Platforma DA accentuează faptul că modificările propuse au fost dezbătute pe larg timp de 3 ani și au fost inițial parte componentă a unui proiect de lege, înregistrat în Parlament încă în martie 2018 în rezultatul activității grupului de lucru creat pe lângă Ministerului Economiei cu participarea asociațiilor producătorilor și procesatorilor autohtoni și a reprezentanților rețelelor de ritailuri. Însă, deși a fost ulterior votat în prima lectură de legislativul precedent, proiectul respectiv, în mod abuziv a fost blocat prin diverse tertipuri.

Platforma DA a pledat în permanență pentru protejarea intereselor producătorilor autohtoni în limita angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova. În contextul adoptării de către Parlamentul European a directivei 2019/633, formațiunea noastră a insistat pe deblocarea procesului de modificare a legii privind comerțul interior. Ne-a luat mult timp să promovăm ideea și să convingem deputații privind necesitatea votării unui asemenea proiect de lege. Au fost organizate mai multe audieri publice pe acest subiect, în cadrul cărora toate asociațiile producătorilor și a procesatorilor autohtoni au susținut proiectul propus de Platforma DA și au promis că prețurile la produsele agroalimentare autohtone nu vor fi majorate. Toți factorii interesați, inclusiv cei decizionali au avut în toată această perioadă îndelungată posibilitatea îmbunătățirii proiectului sau inițierii unui proiect separat mai bun.
Atenționăm că legea propusă de Platforma DA și susținută de ambele componente ale blocului ACUM a fost votată cu majoritatea covârșitoare de voturi ale deputaților din Parlament (unica excepție reprezentând-o fracțiunea Șor), iar la etapa examinării nimeni nu a propus vreun amendament la acest proiect de lege.

Platforma DA rămâne consecventă în promovarea și implementarea politicilor de susținere a producătorilor autohtoni, în special a celor din domeniul agroalimentar și sectorul businessului mic și mijlociu. În următorul legislativ vom depune toate eforturile pentru a repune pe tapet Legea nr. 60 privind comerțul interior, lege care corespunde plenar standardelor europene și este extrem de necesară și benefică pentru ramura agroalimentară autohtonă și tuturor cetățenilor.

22 Iunie 2022

Declarația Platformei DA în contextul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie 2022, eve...

În contextul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie 2022, Platforma DA își exprimă încrederea și speranța în faptul că reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor susține recomandarea Comisiei Europene din 17 iunie 2022 cu privire la acordarea Republicii Moldova a statutului de candidat pentru aderare. Noi suntem europeni, iar cetățenii țării noastre merită o perspectivă clară de aderare, mai ales acum, într-un context internațional dramatic și instabil. Din această perspectivă, Platforma DA își reiterează angajamentul ferm pentru perspectiva integrării europene a țării și arată o deschidere pentru cooperare cu instituțiile responsabile de implementarea politicilor de integrare europeană și cu forțele democratice din societate pentru a susține acest proces. În vederea valorificării depline a acestei oportunități istorice pentru Republica Moldova, Platforma DA vine cu următoarele propuneri:

Extinderea componenței nominale a Comisiei naționale pentru integrarea europeană, constituită prin decret prezidențial în data de 22 aprilie 2022 (https://presedinte.md/app/webroot/Decrete/441.pdf). Faptul că din această Comisie fac parte doar reprezentanții guvernării, cu excepția facilitatorului Platformei Nationale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, și nu sunt incluși reprezentanții opoziției, inclusiv ai celei extraparlamentare este un lucru regretabil. Or activitățile ce țin de realizarea reformelor și priorităților de integrare europeană nu aparțin unui singur partid, care spre regret încearcă să monopolizeze politic un obiectiv de interes național;
Dat fiind că în Decizia adoptată de Colegiul Comisiei Europene pe marginea cererii Republicii Moldova, de a primi statutul de stat candidat pentru aderare la UE din 17 iunie 2022, este specificat că țara noastră trebuie să întreprindă eforturi adiționale în domeniile legate de reforma justiției, combaterea corupției și reforma administrației publice, este extrem de important ca realizarea acestor reforme să fie monitorizată de către întreaga societate, opoziție, inclusiv de către partidele extraparlamentare. În acest sens, cerem tranparență maximă în ceea ce privește reformarea domeniilor invocate de către Comisia Europeană;
Pornind de la faptul că obiectivul integrării europene este unul de interes național, Platforma DA pledează pentru ca negocierile cu partenerii din UE, care vor avea un statut avansat în rezultatul reuniunii Consiliului European, să fie cât mai transparente și corelate cu interesele agricultorilor, a producătorilor autohtoni, businesului mic și mijlociu, a companiilor din Republica Moldova, etc.

Republica Moldova nu mai poate repeta greșelile din 2009-2014, atunci când apropierea de Uniunea Europeană a fost speculată și confiscată politic de tandemul Vlad Filat-Iurie Leancă, care din cauza utilizării excesive a discursului pro-european, pentru a acoperi insuccesele de politică internă, au compromis în realitate agenda pro-europeană atât în ochii cetățenilor moldoveni, cât și în fața partenerilor din Uniunea Europeană. Din aceste considerente, ne adresăm către actuala guvernare să nu încerce acoperirea lipsei de performanță pe plan intern, cu exploatarea așteptărilor și entuziasmului cetățenilor care doresc aderarea la Uniunea Europeană. În loc de retorică și PR, pledăm pentru acțiuni, care ne vor ridica la standardele europene în viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova. Chișinău, 22 iunie 2022

citește mai mult

08 Iunie 2022

Modificări abuzive la Codul Muncii – Platforma DA solicită retragerea proiectului de lege antico...

Platforma DA solicită retragerea proiectului de lege nr. 146 din 22 aprilie, 2022, votat deja în prima lectură, care prevede peste 30 de modificări și completări abuzive la Codul Muncii. Printre acestea se numără concedierea în timpul concediului medical, transferul angajatului fără informare prealabilă, munca forțată peste program fără acordul angajatului, concedierea chiar și în cazul restabilirii locului de muncă prin judecată, achitarea a doar nouă salarii în cazul absenței forțate, revizuiri la revenirea din concediul pentru îngrijirea copilului neconsultat cu structurile de stat vizate. Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții formațiunii – Stela Macari, Liviu Vovc și Dinu Plîngău – au explicat punctual de ce anumite modificări lezează grav drepturile angajaților în favoarea angajatorilor, și contravin Constituției, Directivei Consiliului Europei și convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de Republica Moldova. Stela Macari, ex-deputat Platforma DA:

„Modificările care se propun la Codul Muncii prin actualul proiect de lege, în mare parte, sunt făcute în interesul companiilor și al angajatorului și mai puțin în interesul angajaților. Înțelegem importanța oferirii mai multor libertăți investitorilor străini, dar nu cu prețul constrângerii propriilor cetățeni. „Am văzut și Declarația Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova care condamnă reformele preconizate. Ce a încurcat inițiatorilor acestor modificări ca măcar acolo unde există proceduri bine stabilite sau acolo unde există grupuri de lucru funcționale, ele să fie consultate?”

Liviu Vovc, fost deputat al Platformei DA, a explicat punctual câteva din cele mai grave modificări:

„Acest proiect este contrar intereselor angajaților și diminuează semnificativ drepturile și garanțiile salariaților: Extinderea perioadei de probă de la 3 la 6 luni. Această modificare poate fi folosită abuziv din partea angajatorului în cadrul raportului de muncă; Oferă posibilitatea angajatorului să decidă transferul angajatului fără informarea în scris, semnarea contractului inițial fiind suficient; Prin argumentarea digitalizării, reduc din posibilitățile de informare a angajaților cu privire la modificări în contractul colectiv de muncă sau a funcțiilor vacante. Se vrea ca posibilitatea de a afișa pe panou informativ să fie permis doar celor care au peste 50 angajați. În rest – să fie folosite doar anunțurile prin email sau pe pagina web; Se dorește să fie permisă concedierea persoanei în perioada concediului medical; În caz de restabilire prin judecată, se dorește oferirea angajatorului dreptului exclusiv de a decide dacă angajează înapoi sau achită compensare. Astfel, se incalcă drepturi constituționale și încurajează angajatorii să recurgă la concedieri ilegale; Instalarea unei limite a despăgubirilor de care poate beneficia angajatul în cazul absenței forțate de la locul de muncă, până la maxim 9 salarii medii lunare. Actualmente, Codul Muncii prevede că angajatorul trebuie să compenseze persoanei salariul pe care acesta nu l-a primit; Posibilitatea de a extinde limita maximă de ore lucrate pe săptămână: - La solicitarea exclusivă a angajatorului – 240 ore într-un an calendaristic, până la 48 ore pe săptămână; - Cu acordul angajaților până la 400 ore într-un an calendaristic. Aceste modificări vin în contradicție cu Convenția OIM „Cu privire la reducerea timpului de lucru până la 40 ore”, ratificată de R. Moldova în 1997 și poate crea abuzuri din partea angajatorului; Se propune o redacție nouă a articolului ce ține de revenirea la muncă din concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului. Acest lucru este deja reglementat în Convenția colectivă nr.9 din 2004 care a fost negociată între Guvern, Sindicate și Patronate. Noua variantă este introdusă fără o coordonare între părțile interesate; La moment, se asigură o garanție de remunerare a muncii în cazul cumulării de profesii. Pentru cumularea funcției se achită nu mai puțin de 50% din salariul de funcție. Prin proiectul dat, se dorește eliminarea acestei limite și introducerea doar a cotei maxime posibile, nu mai mult de 100%. Această modificare poate cauza o salarizare inechitabilă și va diminua garanțiile juridice ale salariaților; Se dorește ca sporul salarial pentru performanță să fie achitat semestrial. Acest lucru contravine legislației, deoarece sporul salarial este componentă a salariul lunar. Drept urmare, salarizarea funcționarilor publici va deveni inechitabilă în comparație cu alte categorii de persoane din sectorul bugetar, diminuând salariul lor lunar.”

Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, a explicat încălcările juridice ce rezultă din modificările propuse:

„Prezentul proiect de lege are modificări care contravin Constituției, și anume Art. 43: Dreptul la muncă și la protecția muncii. Acestea pot încuraja concedierile ilegale și premeditate. Anumite norme propuse sunt contrare Directivelor Consiliului Europei dar și a Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de Republica Moldova. „În plus, nota informativă nu cuprinde argumente suficiente care să convingă necesitatea acestor modificări, care nici nu sunt incluse la toate articolele. Asta va cauza interpretări ambigue și abuzive ale legislației. „Astfel de proiect amplu care prevede modificări în raportul angajat-angajator trebuia obligatoriu consultat inițial în Comisia națională de dialog și negocieri colective și în grupul de lucru tripartit creat sub egida Ministerului Muncii și Protecției Sociale, format din reprezentanții Guvernului, Sindicatelor și Patronatelor, astfel ca modificările să fie echilibrate și să respecte drepturile și interesele tuturor părților. „Îndemnăm Guvernul ca, în cadrul avizării acestui proiect să se conducă de legislație, Constituție și interesele salariaților. Nu este loc de aviz pozitiv la aceste modificări. „Îndemnăm autorii să renunțe la acest proiect și să îl retragă din procesul legislativ, iar propunerile să fie dezbătute inițial în comisiile sus-menționate și, doar după ce va fi consens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale să vină cu propunerile de modificare. Noi înțelegem că există majoritate în Parlament, dar deputații trebuie să țină cont și să apere interesele cetățenilor, ale angajaților din Republica Moldova care, prin activitatea lor, susțin dezvoltarea economică,” conchide acesta.

Liderul Platformei DA atrage atenția asupra aspectului anticonstituțional al noilor modificări la Codul Muncii. Plîngău, care a reușit contestarea a 11 proiecte abuzive la Curtea Constituțională în legislatura precedentă, susține că, dacă formațiunea pe care o reprezintă ar fi fost în Parlament la ora actuală, aceasta s-ar fi opus vehement modificărilor propuse la Codul Muncii, în forma actuală, iar, in extremis, ar fi recurs la protejarea garanțiilor și drepturilor angajaților prin sesizarea Curții Constituționale.

citește mai mult

12 Mai 2022

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău cere demisia ministrului Andrei Spânu și prezintă act...

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău a prezentat mai multe acte prin care sunt confirmate fraudarea și trucarea mai multor licitații din domeniul energetic. Este vorba despre tenderele și contractele pentru construcția rețelelor electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, ce ar asigura conectarea cu sistemele românești și europene, de construcție a Termoelectrica, procurarea energiei electrice. Dinu Plîngău: „Rețelele electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău. Potrivit mai multor plângeri parvenite de la mai multe companii participante la licitație, aceasta ar fi avut loc cu încălcări grave. Dovada sunt scrisorile depuse de Mihail Lupașcu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii în atenția președinției R. Moldova, SIS și CNA, cât și expertiza tehnică efectuată de experți de la Banca Mondială, au demonstrat că au fost comise favorizarea unei companii în detrimentul altora. Mai mult ca atât, acest subiect a fost discutat la cel mai înalt nivel de autoritățile R. Moldova și cele din România, întrucât una dintre companiile care a participat la licitație este o companie română care a sesizat autoritățile din R. Moldova și România despre trucarea licitației. În pofida celor enunțate mai sus, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu a continuat licitația, motivând un preț mai mic oferit de compania câștigătoare, însă, potrivit normelor europene diferența de preț a companiei câștigătoare și companiei situată pe locul 2, constituie o diferență de 20.000 de euro la un contract de aproape 30 de milioane de euro, iar acest lucru urma să fie analizat din perspectiva calității efectuării lucrărilor, garanțiilor și lucrărilor de mentenanță, fapt ce creează întrebări pertinente pentru organele de anchetă în legătură cu favorizarea companiei câștigătoare de către factorii de decizie din R. Moldova. Licitația pentru lucrările de reconstrucție la Termoelectrica Potrivit plângerilor parvenite de la companii din România și Ucraina, licitația pentru lucrările de construcție la Termoelectrica ar fi fost trucate. În esență vorbim despre caietul de sarcini care era întocmit după o anume companie, și anume, Silovîe Mașinî, companie din Federația Rusă, aflată sub duble sancțiuni internaționale. La fel, ca și în cazul precedent, procedura de desemnare a câștigătorului a fost tergiversată. Mai mult ca atât, ministrul Spânu a mințit public că compania cu care urma să fie semnat contractual ar fi unica companie care ar fi participat la licitație. În realitate, la licitație au mai participat doua companii din România și Ucraina. Înaintea semnării contractului, ministrul Spânu justifica pe la toate posturile TV, necesitatea semnării acestui contract cu Silovîe Mașinî. După ce plângerile celorlalte două companii participante la licitație au devenit publice și după ce scandalul legat de această licitație a trecut hotarele R. Moldova, luând în calcul și aspectul sensibil al problemei legat de războiul din Ucraina, la două zile distanță de la semnarea acestui contract, acesta a fost reziliat. Ceea ce poate implica R. Moldova în litigii judiciare aducând atât prejudicii de imagine, cît și materiale.” În aceste condiții, președintele Platformei DA, Dinu Plângău cere demisia ministrului Andrei Spânu și o anchetă penală pe faptele descrise mai sus. Acesta a prezentat la Procuratura Anticorupție mai multe acte ce confirmă grave abateri de la lege.

citește mai mult