Inga Grigoriu: au fost aplicate 46 de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte, dar fără succes, din cauza unui amendament!

13 Aprilie 2021

În cadrul briefingului susținut astăzi de președinta Comisiei de anchetă LAUNDROMAT, deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, a relevat faptul că patru dimensiuni complexe (juridică, financiară internă, financiară externă și politică) care, combinate între ele, au făcut posibilă funcționarea în Republica Moldova a unei scheme inedite de spălări de bani, înfăptuită prin intermediul ordonanțelor judecătorești.

Inga Grigoriu a menționat:

„Unul din aspectele particulare ale acestei operațiuni constituie modificarea cadrului normativ, care a asigurat implementarea fără impedimente a acestei tipologii. În speță, sintagma „având efect suspensiv” a avut o mai mare putere asupra deciziilor Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informații Financiară), entitate ce reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare.”

Etapa apariției sintagmei menționate, precum și impactul ei asupra acțiunilor instituției a necesitat o analiză suplimentară din partea Comisiei, a apus deputata și a specificat următoarele:

„Conform reprezentanților SPCSB, un amendament din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fost utilizat în mod abuziv în cadrul prezentei tipologii (în special art.14 alin. 12 cu referire la efectul suspensiv al deciziei Serviciului). Adică, mai simplu spus, acest amendament a permis suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari.

Cum anume reușeau acest lucru reprezentanții companiilor din prezenta tipologie? Se prezentau în instanța de judecată și, conform acestui efect suspensiv din alin. 12 art. 14 al Legii prezentau la bancă copia recursului înregistrat la Curtea de Apel, iar instituția bancară debloca tranzacția. Atât de simplu!”

Din audierile publice ale reprezentanților SPCSB, organizate de Comisia LAUNDROMAT, a fost clar că au fost aplicate 46 de astfel de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte, dar fără succes, din cauza celor menționate mai sus. Astfel, Serviciul a comunicat Comisiei că acest fapt a fost cel mai mare impediment în încercarea de a stopa fluxurile financiare în proporție deosebit de mari provenite din Federația Rusă.

Inga Grigoriu a mai menționat că Comisia parlamentară de anchetă a făcut cercetări suplimentare în legătură cu modificările în legislație privind art. 14 alin 12 și a scos la iveală un aspect deosebit:

„Din analiza dosarelor din anul 2011 privind modificările la Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși instituția din care făcea parte la moment SPCSB și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, susținută apoi de comisia parlamentară raportoare – cea de securitate națională, apărare și ordine publică – a cărei președinte era Stoianoglo Alexandr, actual Procuror General. Este vorba de CCCEC!”

În concluzie, a spus Inga Grigoriu, motivul invocat de către SPCSB drept impediment al stopării fluxului financiar ilicit (sintagma „având aspect suspensiv”) a fost creat de însăși CCCEC, deși în cadrul audierilor cu reprezentanții SPCSB aceștia s-au arătat surprinși de aspectul respective, constatat de Comisia de anchetă.

Inga Grigoriu:

„Ulterior, Comisia a solicitat de la CNA și Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv. De la CNA am aflat că toate materialele au fost nimicite, iar Direcția Juridică ne-a prezentat o scrisoare înaintată președintelui comisiei parlamentare securitate națională, prezidată de dn Stoianoglo, cu semnătura dlui Chetraru.”

De notat că în anul 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. Sintagma „având efect suspensiv” a fost introdusă abuzuv în 2011 și a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului condus de Iurie Leancă.

În consecință, ex-ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, în comunicarea sa publică din acea perioadă (2017-2018), s-a referit la ex-deputatul PD, Valeriu Guma. În urma analizei amendamentului propus de fostul parlamentar, s-a constatat că nu la el se putea referi Cristina Țărnă, deoarece art. 14 alin. 1 a rămas activ până la sfârșitul lui 2017, când a fost votată noua lege Nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la spălările de bani și finanțarea terorismului. Astfel, Cristina Țărnă se putea referi doar la alin 1 (2) din articolul vizat, care a însemnat, în opinia dumneaei, „deconectarea butonului roșu la CNA”.

Inga Grigoriu a precizat că a fost înaintată o solicitare către Veacesalv Negruța pentru a clarifica motivele prin care dânsul a constatat acest fapt. Din răspunsurile oferite de ex-ministrul finanțelor, s-a constatat că dânsul nu a deținut toate actele necesare pentru a putea ajunge la o concluzie corectă și, de fapt, ministerul finanțelor nu avea în responsabilitate acest aspect – spălările de bani.

Privind dreptul la inițiativă al CCCEC Inga Grigoriu a spus:

„În momentul prezentării amendamentului vizat mai sus, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului, exact cum a fost înaintat proiectul nr. 680 din 14.03.2011 în lectura I. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel, decât ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă Viorel Chetraru a adus la cunoștința membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului dlui de a se prezenta repetat la audierile comisiei. Nici dn Stoianoglo nu a dat răspuns demersului înaintat de Comisie pe acest subiect. În urma unei audieri în cadrul Comisiei de anchetă cu participarea ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, s-a constat că Viorel Chetraru a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Stoianoglo Alexadr, ca urmare a propunerii venite de la Mihail Gofman, ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB.”

Inga Grigoriu a mai precizat că modificarea alineatului vizat 12, al art. 14 din Legea 190, a fost posibilă abia în iulie 2014, după trei ani, și doar în urma asumării de răspundere a Guvernului Leancă, iar acest aspect Comisia de anchetă îl include în dimensiunea politică a raportului său.

05 Mai 2021

Platforma DA are cea mai puternică și activă echipă în Parlament...

Prieteni, în perioada mandatului său fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai activă și a generat foarte multe decizii care au avut impact pozitiv, benefic, asupra societății noastre. Iată doar câteva inițiative ale Platformei DA adoptate de plenul Parlamentului în beneficiul oamenilor:

  • Rapoartele comisiilor de anchetă privind furtul miliardului, Laundromat, concesionarea Aeroportului și alte privatizări ilicite;
  • Prelungirea activității comercianților mici în baza patentelor până în anul 2023;
  • Alocarea suplimentară a circa 700 mln lei pentru bugetele locale ale satelor și orașelor (cu excepția mun. Chișinău);
  • Alocarea investițiilor capitale bugetare în valoare de peste 27 mln lei pentru circa 50 de localități;
  • Alocarea indemnizației unice pentru pensionarii cu venituri mici în anul 2021;
  • Compensarea parțială, începând cu anul 2022, a achitării consumului de energie electrică și al gazelor naturale pentru mai multe sate din zona de securitate din raioanele Anenii Noi și Căușeni;
  • Alocarea a 300 mln lei pentru fermierii afectați de secetă;
  • Menținerea cotei reduse la TVA pentru agricultori și introducerea mecanismului special de rambursare a TVA în cont pentru producătorii agricoli afectați de secetă;
  • Interzicerea participării companiilor din offshore la orice gen de raporturi economice cu autoritățile statale (achiziții publice, parteneriate public-private, concesiuni ect);
  • Acordarea pensiei de urmaș rudelor medicilor decedați de COVID-19;
  • Adoptarea unui cadru legal stabil, care prevede alocarea sporurilor speciale pentru medicii care activează în condiții de pandemie și achitarea indemnizației unice de 16 mii lei personalului medical, infectat cu COVID-19;
  • Crearea Subzonei Economice Libere în satul Pârâta, raionul Dubăsari;
  • Asigurarea legislativă a prevenirii unor abuzuri din partea organelor de control prin informarea și consultarea agenților economici și oferirea pentru aceștia a unui termen pentru înlăturarea unor neajunsuri neînsemnate (Legea prevenției);
  • Stabilirea cotei minime obligatorii de 50 % a produselor agroalimentare autohtone prezente pe rafturile din magazine;
  • Facilitarea accesului la rafturile din supermarketuri a producătorilor autohtoni de produse agroalimentare;
  • Îmbunătățirea legislației în vederea eficientizării activității Curții de Conturi;
  • Simplificare procedurilor de subvenționare în agricultură;
  • Micșorarea semnificativă a amenzilor disproporționale pentru nerespectarea regulilor anti-epidemiologice;
  • Modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, astfel încât majoritatea membrilor acestei Comisii să fie reprezentanți ai domeniului medical.
Evident, acestea sunt doar câteva inițiative promovate de Platforma DA, numărul cărora este mult mai mare. Am enunțat aici doar unele dintre cele adoptate de Parlamentul limitat de voința unei majorități toxice. Zeci și zeci de initiative înaintate de deputații nostri au fost respinse, dar Platforma DA va continua să le promoveze în noul Parlament cu aceeași determinare de care a dat dovadă și până acum. Noi nu suntem în politică pentru a ceda, ci pentru a învinge în beneficiul oamenilor!

citește mai mult

29 Aprilie 2021

Declarația Platformei DA privind acordurile de cartel pe piața petrolieră: Cerem micșorarea pre...

Platforma DA a obținut acces la un raport de importanță majoră elaborat de Consiliul Concurenței privind procesul formării prețurilor la produsele petroliere în Republica Moldova. Acest raport confirmă, în principiu, toate suspiciunile expuse nu o singură dată de formațiunea noastră referitoare la acordurile de cartel ale companiilor petroliere privind politică de prețuri și, în consecință, majorarea exorbitantă a acestora printr-un act de corupție majoră. Astfel cetățenii și agenții economici din țara noastră sunt impuși să plătească sume absolut nejustificate pentru carburanți. Conform raportului menționat, în urma unei anchete care a vizat perioada 2019-2021, Consiliul Concurenței a constatat că procesul formării prețurilor la benzină și motorină a depins total nesemnificativ de cotațiile internaționale la țiței. Acest proces a fost influențat preponderent de avaritatea companiilor petroliere și implicarea excesivă a factorului politic. Fără a prejudicia mersul anchetei, Platforma DA informează societatea că deseori prețurile la combustibil în Republica Moldova au fost majorate în urma unor înțelegeri anticoncurențiale între actori principali de pe piața produselor petroliere. În special, menționăm că deși în ultimele 45 de zile cotațiile bursiere la petrol au scăzut semnificativ , în unele cazuri la 15 %, populația și antreprenorii din Moldova nu au profitat în niciun fel de acest lucru. Mai mult decât atât, acum două săptămâni petroliștii au majorat demonstrativ, cu 30-40 bani per litru, prețurile la carburanți. Constatând această stare de lucruri, inacceptabilă în opinia noastră, Platforma DA cere finalizarea urgentă a anchetei pe subiectul acordurilor de cartel pe piața petrolieră, precum și micșorarea prețurilor la benzină și motorină în concordanță cu cotațiile internaționale la țiței. În caz contrar, Platforma DA își rezervă dreptul să organizeze în scurt timp proteste pentru a apăra drepturile cetățenilor și ale agenților economici la prețuri echitabile la produsele petroliere, prețuri care influențează semnificativ dezvoltarea economică a țării și veniturile oamenilor.

citește mai mult

26 Aprilie 2021

Alexandru Slusari cheamă la conjugarea eforturilor pentru a soluționa problema de la Î.S. Calea F...

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Alexandr Slusari, a vorbit într-un live din fața guvernului pe subiectul situației de la ÎS Căile Ferate, angajații căreia au anunțat astăzi o grevă de avertizare. Alexandr Slusari cere a treia oară ca subiectul respectiv să fie discutat la ședința Consiliului Suprem de Securitate, după ce a mers într-o vizită sterilă la guvern, și a chemat la coagularea de eforturi ale tuturor instituțiilor statului pentru a soluționa de urgență problema gravă în legătură cu situația de la ÎS Căile Ferate. Săptămâna trecută Platforma DA a depus un proiect de lege pentru a soluționa parțial problema salariaților de la întreprindere, care nu primesc salarii deja de mai bine de 4-5 luni. A fost propusă alocarea subvențiilor concret pentru angajați, și nu întreprinderii în sine care imediat ce va recepționa banii va fi asaltată de creditori, existând riscul ca angajații să nu-și primească și în continuare remunerările. Platforma DA a propus ca subvențiile alocate să fie în valoare de cel puțin două salarii medii per entitate. Astfel, Alexandr Slusari a venit la guvern pentru a discuta cu premierul interimar Ciocoi acest subiect, căci CES are dreptul să realoce resurse din buget pe perioada stării de urgență. Este nevoie de 56 mln de lei pentru a acoperi necesitățile a circa 6000 de angajați care, la propriu, nu mai au surse de supraviețuire, deși continuă să vină la serviciu. Din păcate, premierul e plecat la Viena. În acest context, Alexandr Slusari i-a sugerat premierului ca atunci când se va caza într-un hotel de lux acolo, în Austria, să se gândească bine la oamenii angajați la întreprinderea de importanță strategică pentru țară - Căile Ferate, care, eminamente, nu mai au ce mânca chiar înainte de sărbătorile pascale.

citește mai mult