Platforma DA: angajamentele noastre de politică externă, pro-europene și pro românești, constituie singura garanție de ieșire din actuala stare de haos și instabilitate!

29 Iunie 2021

Platforma DA și-a anunțat angajamentele de politică externă, pro-europene și pro românești, care constituie singura garanție de ieșire din actuala stare de haos și instabilitate. Evenimentul a avut loc în Scuarul Europei din grădina publică Ștefan cel Mare.

Andrei Năstase, președintele Platformei DA, a menționat că este absolut inevitabilă apropierea continuă de UE și că în RM există multe partide care vând iluzii, dar singurul partener veritabil al României poate fi doar un guvern pro-european, sănătos, reformist, format din Platforma DA și PAS, care să promoveze unirea inteligentă.

Igor Munteanu, vicepreședintele Platformei DA, a spus că de fiecare dată când ne-am îndepărtat de UE am avut de plătit costuri enorme precum furturi de miliarde și regres semnificativ și a enunțat trei criterii pe care trebuie să se bazeze politica externă a RM:

„Avem nevoie de o politică externă activă, pozitivă, rațională și gestionată profesionist. Politica externă trebuie să servească interesului național, al cetățenilor RM, în scopul promovării obiectivului de integrare europeană și occidentalizare a economiei, societății și statului, și nu unor experimente de ”politică echilibrată la două capete”. Politica externă trebuie să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor. Dezvoltând relații ne-conflictuale cu toți actorii globali și regionali, diplomația RM trebuie să fie previzibilă, principială și clară. Politica externă trebuie să fie consecventă, credibilă, stabilă. Principalele obiective strategice de politică externă, de apărare și securitate trebuie să fie revizuite în mod fundamental, astfel încât actualul Președinte, de rând cu viitorul guvern și majoritatea legislativă pro UE, să lanseze un proces de consolidare instituțională a serviciului diplomatic, îndreptat spre întărirea credibilității externe a Republicii Moldova ca partener de încredere. Astea sunt principiile pe care le vom pune la temelia politicii externe în noul guvern de după alegeri. Avem resursele umane necesare, experiența, capacități și viziunea de care este nevoie în acest scop.”

Igor Munteanu a punctat angajamente Platformei DA de politică externă și integrare europeană, după cum urmează:

1.      În 2021 vom adopta noua Agendă de asociere UE-RM. Aliniem RM la noi spații de cooperare și integrare cu UE, asigurând cetățenilor RM siguranță, predictibilitate, viziune și standarde europene.

2.      Reluăm Dialogul Strategic cu SUA prin cei 4 piloni ai săi, relansăm procesul de alocare a unui nou Compact pt Dezvoltarea RM, întărim Parteneriatului cu Carolina de Nord, participăm activ la inițiativele globale ale SUA (Global Magnitsky Accountability Act, Promovarea democrațiilor în tranziție, Coaliția antiteroristă globală), etc.

3.      Dezvoltăm Parteneriatul strategic cu România prin dezvoltarea spațiilor de integrare și cooperare aprofundată, conectarea la instituții, fonduri, burse comerciale, integrarea prin vămi unificate, proiectarea și finanțarea de drumuri și magistrale (căi ferate, terestre), pachete de asigurări comune, cultivarea tradițiilor și moștenirii culturale și istorice comune, în numele unui viitor comun;

4.      Dezvoltăm Parteneriatul Strategic cu Ucraina pentru a susține cooperarea economică și politică avantajoasă, promovarea unei formule de aderare la UE compatibile și realiste, întărirea mecanismelor de reziliență și securitate comună, combaterea extremismului și secesionismului de pe teritoriul național, aprofundarea cooperării economice avantajoase în interesul comunităților românofone din Ucraina și ucrainene din RM.

5.      Consolidăm relațiile bilaterale cu numeroșii noștri prieteni și parteneri europeni și non-europeni, având drept scop întărirea parteneriatelor strategice în educație, cooperare economică și comerț, securitate și apărare.

6.      După adoptarea noii Agende de Asociere UE-RM vom solicita un Plan de investiții și redresare economică pt RM după modelul Planului Marshall, întemeiat pe ”more for more” și mecanismul de diferențiere, dar mai mult decât atât – o platformă de asistență a RM a rezilienței sale economice, sociale și de securitate.

7.      Promovăm recunoașterea perspectivei de aderare a RM la UE, după modelul vest-balcanic și în contextul inițiativei ”Trio+”, cu susținerea celor mai importante grupuri politice ale Parlamentului European.

8.      Vom îndeplini consecvent toate condiționalitățile Consiliului European în raport cu RM, triplând efectiv volumul de asistență pentru proiectele necesare de infrastructură, drumuri, rețele de apă și canalizare, dezvoltare urbană, conexiuni energetice, dezvoltarea micilor afaceri, programe de întărire a sănătății și educației publice.

9.      Aliniem RM la noi spații de integrare și cooperare europeană (Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) și Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru energie electrică (ENTSO-E), Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSO-G); accelerând politicile de liberalizare a serviciilor, telecomunicațiilor, transport și servicii poștale.

10.   Dezvoltăm Acordul de liber schimb aprofundat UE-RM prin noi acorduri privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA) din RM; vom elimina contingentele tarifare la noi tipuri de exporturi de produse moldovenești spre piața UE, apărând interesele producătorilor locali din RM.

11.   Susținem profesionalizarea Armatei Naționale, care să asigure militarilor scopuri bine definite, capabilități și conducere modernă, capacitate de a face față noilor amenințări locale și regionale de securitate națională.

12.   Vom susține ideea unui Pact de securitate semnat de UE cu fiecare stat membru al politicii de vecinătate estică (PaE), prin care sporim reziliența instituțiilor de forță în materie de interoperabilitate cu vecinii noștri (România și Ucraina), consolidarea capacităților de apărare și securitate a statului.

13.   Vom susține reforme în domeniul de securitate și apărare a statului, în limitele și condițiile legii, modernizarea capacităților de a servi prin activități de intelligence, contrainformații, siguranța națională.

14.   Vom sprijini participarea RM la politicile de securitate și apărare ale UE, la misiuni și operațiuni de stabilizare și menținere a păcii (KFOR), dar și la includerea RM în misiuni civile de restabilire a păcii și ordinii publice, desfășurate sub egida Politicii Europene de Securitate și Apărare (PESA), ca soluții de securitate livrate.

15.   Susținem ideea semnării și adoptării unui SIGINT transfrontalier care presupune schimbul de informații militare și de securitate, punând la temelia acestui proces continuarea reformelor în sectorul de intelligence.

Deputatul Platformei DA, Vasile Năstase, a prezentat angajamentele formațiunii privind Parteneriatul Strategic cu România: RE-CONNECT MOLDOVA, care vizează următoarele:

Integrarea autentică: Crearea de spații comune de integrare și cooperare cu România:

1.      Integrarea vămilor și posturilor de control frontalier (o singură vamă, cel puțin, temporar)

2.      Crearea unui singur spațiu de asigurări obligatorii și facultative între RM și România

3.      Bursă comună de valori mobiliare și financiare (Chișinău – București)

4.      Piața de electricitate comună construit pe rețele de transmisie de înaltă tensiune (sistem electric comun)

5.      Recâștigarea licenței naționale pentru posturile din România (TVR-1, TVR-2) și program de abonamente gratuite la rețele comune TV.

6.      Piața agricolă comună: crearea unei Bănci Agricole specializate în investiții rurale, fond de garanții pentru proiecte de afaceri

7.      Orașe conectate: Emiterea de obligațiuni municipale NOUL CENTENAR pentru proiecte structurale

8.      Constituirea unui Fond Național pentru dezvoltare urbană a RM, cu sprijinul Municipiilor București, Iași, Chișinău

9.      Adoptarea ecartamentului european în RM și construcția unei linii feroviare de înaltă viteză Chișinău – București – Constanța, atragerea de resurse investiționale externe.

10.   Programe destinate să asigure produse mai ieftine și mai sigure pentru cetățenii români și moldoveni: polițe de asigurare la traversarea frontierei la prețuri corecte, costuri de telefonie mobilă la tarife europene, polițe de asigurare de viață, siguranța domiciliului, roadei, circulației, într-un sistem armonizat, pus în serviciul cetățenilor.

II. Instituții noi purtătoare de schimbare și conectare

1.      Crearea Agenției Române (Internaționale) de Voluntariat și Educație (ARIVE), model PeaceCorp

2.      Promovarea Carității și Dezvoltării Locale prin restabilirea Asociațiilor ”Astra” (prototipul GAL-urilor moderne)

3.      Crearea de Fonduri Private de Finanțare pentru dezvoltarea de afaceri mici și mijlociu, constituirea unei Alianțe a Companiilor Private pentru Viitorul comun al Republicii Moldova și România (IMM)

4.      Agenția pentru Cultură, Teatru și Filme ”Noua Românie”: fonduri și oportunități pentru echipe comune din RM și România, filme documentare, artistice

5.      Crearea unui lanț de Biblioteci moderne de tip ”Cărturești” ca rețele de promovare a culturii și educației românești în RM

6.      Fonduri și Programe deschise pentru finanțări deschise societății civile, fără intermediari și agenții internaționale, direct, după principiul”primul venit primul sosit”, transparent și expeditiv.

7.      Consiliul Asociațiilor APL din România și RM, ca organism care poate gestiona în comun fondul pentru dezvoltarea orașelor și comunelor din spațiul transfrontalier

8.      Educație comună: integrarea curriculumului școlar și asistență școlilor care se adaptează la programul școlar al României.

9.      Valorificarea art 14 al Legii privind redobândirea cetățeniei României.

„Realizarea angajamentelor noastre va apropia considerabil RM de standardele de viață din România, UE”- a mai spus Vasile Năstase și a mulțumit României pentru ajutorul acordat Republicii Moldova pe parcursul anilor. „Trebuie să înțelegem, însă, că România nu va susține niciodată un guvern creat de Dodon, Șor, Usatâi și alții ca ei. Este nevoie de un guvern pro-european, din care să facă parte Platforma DA împreună cu partenerii noștri din familia PPE, fotii parteneri din blocul ACUM”- a menționat Vasile Năstase.

05 August 2022

Declarația Platformei DA cu privire la împlinirea unui an de guvernare de către PAS...

În contextul împlinirii unui an de guvernare de către majoritatea PAS, Platforma DA constată cu regret că bilanțul Guvernului Gavriliță și al majorității parlamentare este unul nesatisfăcător și care, cel puțin la momentul de față, nu oferă semnale pozitive și perspective privind rezolvarea problemelor fundamentale ale cetățenilor. În calitate de partid responsabil care nu se pliază pe un discurs populist, Platforma DA nu acuză guvernarea de toate relele și dificultățile, înțelegând contextul internațional și regional dramatic și consecințele directe asupra situației din Republica Moldova. Chiar mai mult, Platforma DA a apreciat public progresele realizate de către guvernarea actuală la unele capitole și în special pe componenta integrării europene, care s-a datorat inclusiv credibilității conducerii țării în fața partenerilor externi. În același timp, a pune toate dificultățile ce țin de înrăutățirea situației socio-economice pe seama contextului internațional și regional, reprezintă în opinia noastră o formă de eschivare de la răspunderea politică a majorității actuale. În ceea ce privește bilanțul guvernării actuale, cel mai obiectiv ne vorbesc cifrele, care sunt oferite de către Biroul Național de Statistică (BNS). Astfel, referitor la rata inflației, aceasta s-a majorat de la 13,9 % în luna decembrie 2021 la 31,83 % în luna iunie 2022 și este cea mai mare în Europa după Turcia. În rezultatul inflației, care este determinată în cea mai mare parte de creșterea prețurilor la resursele energetice, prețurile medii de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 31,83%, inclusiv la produse alimentare - cu 34,30%, mărfurile nealimentare cu 23,44% și serviciile prestate populaţiei - cu 40,70%. Evident că dincolo de factorul creșterii prețurilor pentru resursele energetice, printre motivele creșterii galopante a prețurilor sunt și acordurile de cartel ale unor grupuri înguste de magnați, care continuă să controleze economia națională. Spre regret, guvernarea actuală, la momentul de față, nu are nici cel mai vag plan pentru atenuarea efectelor negative ale acestor scumpiri asupra cetățenilor. Guvernul nu a implementat nici o măsură de reducere a inflației, lăsând totul să meragă de la sine și unica acțiune a fost cea intreprinsă de BNM cu privire la majorarea ratei de bază, lucru care a lovit crunt în tinerele familii cu credite ipotecare, inclusiv cei din programul Prima Casă, dar și a antreprenorilor care se creditaseră pentru a-și dezvolta afacerile. În plus, majorarea ratei de bază lovește și în resursele financiare ale statului: la moment, Guvernul se creditează pe piața internă la dobânzi exagerat de mari. Constatăm cu îngrijorare că multe scheme, moștenite din perioada guvernării grupărilor criminale așa și nu au fost anihilate, mai ales cele legate cu regiunea transnistreană. Timp de un an, sectorul energetic a fost zguduit de un șir de scandaluri privind licitații obscure și trucate, asemănătoare cu cele din perioada guvernării lui Filat. Iar activitatea unui mega-minister al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în frunte cu o persoană controversată, care gestionează zeci de miliarde de lei, a discreditat semnificativ imaginea Guvernului. Referitor la balanța comercială, conform datelor BNS, din cauza decalajului dintre exporturi și importuri, a fost acumulat doar în ianuarie-mai al anului curent un deficit al balanței comerciale în valoare de 1705,8 milioane dolari. Acest decalaj este cu 134 de milioane de dolari mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Spre regret, deficitul balanței comerciale persistă în relațiile comerciale cu cei mai importanți parteneri comerciali ai Moldovei. Astfel, pentru perioada ianuarie-mai 2022, balanța comercială cu țările Uniunii Europene a avut un deficit de 401,2 milioane dolari americani, iar cu țările CSI – 718,3 milioane dolari americani. Această discrepanță se adâncește, inclusiv din cauza lipsei unor politici eficiente de susținere a producătorilor autohtoni, care sunt orientați spre export. În ceea ce privește agricultura, conform datelor oficiale se atestă diminuarea producţiei globale agricole, cauzată de scăderea producţiei vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3% în ianuarie-iunie 2022 faţă de perioada respectivă a anului 2021. Totodată, se constată micșorarea volumului creșterii vitelor și păsărilor în toate categoriile de gospodării, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3%. În acest context, se atestă următorul fenomen: deși în întreprinderile agricole se observă creșterea producției agricole și creșterea efectivelor de animale, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv, în gospodăriile populației se constată o scădere dramatică a volumului producției și a efectivului de animale, fapt care reflectă sărăcirea și slăbirea capacităților gospodăriilor de a face agricultură. Sperăm că politicile defectuoase în agricultură de până acum vor fi înlocuite cu măsuri adecvate, odată cu venirea noului ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Referitor la susținerea producătorilor și business-ului autohton, guvernarea continuă să apere aproape exclusiv interesele rețelelor mari de comerț, neavând o strategie clară de susținere a mediului de afaceri autohton. Anume prin aceasta se explică abrogarea normei care susținea producătorii autohtoni prin prevederea care stipula ca 50% din producția de pe raft să fie de proveniență națională. Un alt exemplu de lipsă a susținerii pentru companiile autohtone se referă la situația SA Macon, un producător de materiale de construcții de înaltă calitate, care a fost nevoit să-și sisteze activitatea. Această companie a fost distrusă prin concurența neloială din partea fabricii de cărămidă din Tiraspol și prin inacțiunea guvernării, iar în consecință pot rămâne șomeri peste 350 de angajați. În ceea ce privește exodul populației, acest proces a continuat și în anul 2022, astfel încât conform datelor BNS, cifra persoanelor ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an este în creștere cu 11,8% față de trimestrul I al anului trecut. Printre alte nerealizări ale guvernării se numără și: 🔵 Eșecul în negocierea prevederilor contractului dintre Moldovagaz și Gazprom privind livrarea gazului pe componenta formării prețului la gaz, semnat la 29 octombrie 2021. Una din cele mai mari greșeli a fost delegarea responsabilității de negociere vicepremierului Andrei Spînu, or un asemenea contract, cu impact major asupra economiei, trebuia de negociat la nivelul Prim ministrului, al Președintelui sau, în cel mai rău caz, al Ministrului de Externe, și nu pasarea acestei responsabilități unei personalități controversate. Spre regret, Moldova nici măcar nu a încercat să folosească la negocieri problema transnistreană, în contextul dependenței social-economice enorme a regiunii transnistrene de Chișinău; 🔵 Lipsa viziunii asupra descentralizării Moldovei, consolidarea autonomiei locale și reformei administrativ-teritoriale. De asemenea, se atestă tot mai frecvent tentative de subordonare ilegală a unor instituții de către reprezentantul Guvernului în teritoriu; 🔵 Politici defectuoase în sectorul agroindustrial, care au aprofundat criza economică în rândurile fermierilor mici și mijlocii; 🔵 Lipsa unor progrese în dosare de mare rezonanță, precum și abandonarea agendei antioligarhice: furtul miliardului, concesionarea gărilor, spălarea miliardelor prin sistemul bancar al Republicii Moldova etc.; 🔵 Eșecul în lupta cu contrabanda, proporțiile căreia, conform unor estimări, a crescut de aproape 4 ori; 🔵 Lipsa unor progrese semnificative în reforma justiției, unde, în loc să fie trași la răspundere persoane care au deservit regimul oligarhic, unii din aceștia s-au integrat armonios în cadrul sistemului de justiție și procuratură, administrat de către guvernarea actuală; 🔵 Politizarea administrației publice centrale și locale, iar ca rezultat crearea unui haos în administrația centrală și locală, cazuri frecvente de promovare a oamenilor lipsiți de experiență relevantă; 🔵 Reforme pripite și netransparente în învățământ: deciziile guvernării cu privire la comasarea universităților au fost orientate aproape exclusiv spre optimizarea cheltuielilor, fiind în esență reforme contabile, care vor crea haos și tensiune în sistem, și care nu rezolvă problema calității și relevanței studiilor. Deși dețin majoritatea politică absolută și controlează toate puterile în stat, PAS nu reușește să controleze situația din țară, iar acest lucru se vede prin lipsa de reacție la nivel macroeconomic, neimplicarea instituțiilor statului în unele procese economice; intervenția insuficientă a statului față de specularea și abuzurile realizate de către monopolişti din anumite sectoare economice, lipsa de viziune a Guvernului, care nu a propus soluții de combatere a inflației, ci a formulat exclusiv acuzații față de BNM.   Pornind de la aceste realități, Platforma DA vine cu următoarele propuneri în câteva domenii de importanță maximă: 🔵 Crearea unei celule anticriză, care să includă reprezentanții celor mai importante instituții ale statului, agenții de stat, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și unii reprezentanți ai opoziției. Principala funcție a acestei structuri ar trebui să includă pregătirea de perioada rece a anului: măsuri de raționalizare a consumului de gaz și energie la nivel central și local; identificarea soluțiilor pentru asigurarea cantității necesare de lemn de foc la nivel de raion și localități, dat fiind faptul că stocurile de masă lemnoasă la moment sunt foarte mici; elaborarea unor măsuri de combatere a speculațiilor cu masa lemnoasă însoțită de un control strict asupra tăierilor de pădure. În cadrul acestei celule de criză, este necesară o distribuire clară a sarcinilor cu aplicarea unei strategii coerente de informare a populației. De asemenea, în aceste activități de pregătire ar trebui să fie antrenate mai multe categorii de cetățeni, inclusiv din afara guvernării. Totodată, este necesară elaborarea unor măsuri de susținere a categoriilor social vulnerabile pentru perioada rece a anului; susținerea companiilor moldovenești pentru a nu admite concedierea în masă a angajaților; 🔵 Inițierea procesului de renegociere și, în consecință, revizuirea contractului cu Gazprom, însă de această dată cu asumarea politică a acestei responsabilități la cel mai înalt nivel de stat cu scopul obținerii diminuării tarifului la consumul de gaz pentru perioada rece a anului. În paralel, este necesară asigurarea conectării la sistemul energetic din România cu identificarea mecanismelor de plafonare a prețului pentru consumatorii din Republica Moldova; 🔵 Formularea urgentă a poziției privind implementarea reformei administrativ-teritoriale, care ar asigura o descentralizare maximă și o activitate eficientă a autonomiei locale; 🔵 În domeniul economiei, elaborarea unui model economic fezabil, care are la baza susținerea maximă a producătorilor autohtoni; 🔵 În domeniul agriculturii, introducerea stării de urgență cu amânarea legală a plăților față de creditori fără calcularea penalităților pentru a evita intrarea în toamnă în proces de insolvabilitate a agricultorilor, care au fost afectați de calamitățile naturale. De asemenea, este necesară restabilirea și extinderea infrastructurii de irigare, facilitarea accesului agricultorilor la apă, inclusiv transmiterea către asociațiile utilizatorilor de apă a sistemelor de irigare de către Agenția Proprietății Publice. În contextul detenebrizării activităților economice, inclusiv din domeniul agriculturii, introducerea unui impozit consolidat (unic) în agricultură, calculat la hectar cu simplificarea evidenței contabile. Promovarea unor politici ce țin de deoffshorizarea sectorului agroindustrial, una din măsuri fiind interzicerea arendării terenurilor agricole de către companiile controlate din zona paradisurilor fiscale. „Firul roșu” al tuturor politicilor în acest domeniu trebuie să prevadă implicarea urgentă a statului în ajutorarea industriei autohtone, în special susținerea agriculturii și industriei alimentare mai ales pe timp de criză; 🔵 În domeniul integrării europene, reiterăm extinderea componenței nominale a Comisiei naționale pentru integrare europeană în vederea implicării reprezentanților opoziției, inclusiv ai celei extraparlamentare, scopul fiind mobilizarea tuturor forțelor pentru a implementa agenda pro-europeană la nivelul întregii societăți; 🔵 În domeniul reintegrării teritoriale a Republicii Moldova, implementarea unei noi strategii de negociere cu autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului, astfel încât orice compromis, concesii din partea Republicii Moldova să fie condiționate de acțiuni legate de respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, asigurarea liberei circulații între malurile râului Nistru, acces la terenurile agricole ale locuitorilor din raionul Dubăsari, buna funcționare a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română etc. De asemenea, este necesară consolidarea Biroului politici de reintegrare, care trebuie să devină o instituție solidă cu împuterniciri, capacități și funcții mult mai largi decât în prezent, obținând gradual statut de Agenție subordonată Guvernului. În contextul războiului din regiune și a riscurilor iminente ce vin din regiunea transnistreană, nu am văzut vreo luare de atitudine din partea guvernării față de locuitorii din Zona de Securitate. Or acești oameni și pe timp de pace se confruntă cu multe dificultăți. O ședință a Guvernului care să întrunească reprezentanții administrației locale, dar și reprezentanții segmentului economic, este mai mult decât necesară; 🔵 În domeniul educației, Platforma DA reiterează propunerea și formula de compromis prin care Universității Agrare să-i fie aplicată o „perioadă de grație” de trei ani, în care instituția, conform unui Plan de Dezvoltare Strategică, să-și sporească capacitățile și să pună accent pe specializarea în domeniul agrar. În calitate de partid preocupat de reforma profundă a educației, pledăm pentru reforme care țintesc creșterea calității studiilor, prestigiului sistemului universitar, punerea în aplicare a unor politici complexe de formare a profesorilor, inclusiv în străinătate, și atragerea profesorilor din alte țări și diasporă; promovarea unor metode moderne de predare, susținerea acreditării internaționale a universităților, consolidarea marketingului educațional și internaționalizarea sistemului de învățământ superior. De asemenea, orice reformă a sistemului universitar trebuie să contribuie la creșterea numărului de studenți. Totodată, propunem renunțarea la măsuri cum ar fi învățământul online în vederea economisirii resurselor energetice și termice, pentru a nu împovăra și mai mult familiile cu copii, care sunt în situație economică dificilă în contextul majorării tuturor tarifelor.   Este nevoie de corectarea semnificativă a actului de guvernare, care nu poate fi realizată fără remanieri guvernamentale. Întârzierile în schimbarea mai multor miniștri în actuala situație social-economică și geopolitică prezintă pericol pentru cursul european al țării, care este discreditat prin incompetența, incapacitatea și, pe alocuri, corupția unor demnitari de stat. Lipsa reacției adecvate din partea guvernării poate apropia demisia întregului cabinet de miniștrii.   Platforma DA cheamă partidul de guvernare la responsabilitate și dialog cu toate forțele sănătoase ale societății care susțin cauza europeană și națională, în vederea identificării unității la nivel național, atât de importantă în această situația de maximă turbulență.

citește mai mult

21 Iulie 2022

Declarație de presă cu prilejul marcării a 30 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 ...

La 30 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 privind încetarea focului la Nistru, soluția federalizării Republicii Moldova este una periculoasă și poate contribui la dezintegrarea teritorială. Platforma DA consideră că, cea mai viabilă soluție legată de problema transnistreană este acordarea unei largi autonomii regiunii transnistrene.
În contextul împlinirii a 30 de ani de la semnarea Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992, Platforma DA își exprimă întâi de toate recunoștința față de cei care și-au pierdut viața apărându-și țara, față de veteranii războiului de pe Nistru pentru sacrificiul imens pus pe altarul apărării Independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Pornind de la aceste realități și conștientizând necesitatea schimbării substanțiale a politicii față de soluționarea conflictului transnistrean, Platforma DA optează pentru o altfel de abordare, care presupune:
  1. Reintegrarea teritorială a Republicii Moldova trebuie echivalată din perspectiva importanței și acțiunilor realizate cu procesul de integrare europeană, fapt care va contribui esențial la coagularea întregii societăți în jurul acestui obiectiv național;
  2. Consolidarea Biroului politici de reintegrare, care trebuie să devină o instituție solidă cu împuterniciri, capacități și funcții mult mai largi decât în prezent. Or, nu este firesc ca entitatea responsabilă de realizarea politicilor naționale în domeniul reintegrării țării, Biroul politici de reintegrare, să aibă doar un statut de Direcţie generală în cadrul Cancelariei de Stat, chiar dacă este subordonat direct viceprim-ministrului pentru reintegrare:
  3. Elaborarea și implementarea sistematică a unei strategii de comunicare a Chișinăului față de locuitorii regiunii transnistrene;
  4. La nivel de negociere, este important ca orice compromis, concesii din partea Republicii Moldova să fie condiționate de acțiuni legate de respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, asigurarea liberei circulații între malurile râului Nistru, acces la terenurile agricole ale locuitorilor din raionul Dubăsari, buna funcționare a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română, etc;
  5. Continuarea politicilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului și cel puțin dublarea bugetului alocat pentru proiectele implementate prin intermediul Programului activităților de reintegrare;
  6. Insistarea pentru schimbarea contingentului militar al forțelor de menținere a păcii cu un contingent de civili sub egida ONU sau UE;

citește mai mult

15 Iulie 2022

Reacția Platformei DA după ce Ministerul Sănătății a trimis, pe asuns, note informative instit...

Platforma DA își exprimă îngrijorarea în privința unei note informative trimise de Ministerul Sănătății, pe ascuns, instituțiilor medico-sanitare din teritoriu, prin care îi îndeamnă pe directorii acestor entități să dea raport la colegiul consultativ care se află în subordinea șefului Cancelariei de Stat în teritoriu. Precizăm că, acest demers nu a fost transmis și consiliilor raionale  care sunt fondatorii și se ocupă de administrarea acestor instituții medicale, astfel dublându-se factorii de conducere. Pe parcursul existenței sale ca Partid Politic Platforma Demnitate și Adevăr s-a expus pentru descentralizarea puterii și consolidarea autonomiei locale. Aceste valori erau îmbrățișate și de foștii colegi din Blocul ACUM. Constatăm cu regret că prin demersul Ministerului Sănătății din 7 iunie 2022, de fapt se intenționează centralizarea puterii și acest lucru se întâmplă contrar legislației. În Anexa nr.1 a Hotărârii Guvernului nr 266/2016, este stipulat clar lista serviciilor publice desconcentrate administrate în mod direct din subordinea ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale. În acest act nu sunt menționate instituțiile medico-sanitare publice raionale deoarece ele sunt subordonate fondatorului, Consiliul Raional. Chemarea șefilor instituțiilor să participe la ședințele Colegiului consultativ al șefului teritorial al Cancelariei de Stat, fără informarea în prealabil a fondatorului este un abuz. Se creează un precedent de a subordona ilegal unele instituții reprezentantului Guvernului în teritoriu.  Îndemnăm reprezentanții guvernării să renunțe la astfel de intenții. Orice acțiune care contravine legislației și care are drept scop centralizarea puterii contravine valorilor Platformei DA și va fi dur criticată. Colaborarea între instituțiile de toate nivelurile, centrale și locale, este necesară pentru a soluționa problemele de interes raional, însă ea trebuie să aibă loc conform legislației și cu implicarea tuturor factorilor decizionali locali, fără a exclude pe cineva din circuit. Platforma DA pledează pentru o adevărată autonomie și descentralizare, o viabilă reformă administrativ-teritorială, având o permanentă creștere atât a încrederii cetățenilor în APL-uri, cât și creșterea nivelului de performanță la nivel local. Totodată reiterăm necesitatea implementării reformei administrativ-teritoriale, despre care actuala guvernare nu spune nimic. Această reformă este una din condiționalitățile de aderare la UE. Iar conform legislației actuale nu este permisă implementarea ei în anul electoral. La moment nu au fost inițiate nici consultări publice pe marginea acestei probleme, ceea ce ne face să concluzionăm că reforma administrativ-teritorială nu va fi implementată până la alegerile locale și va fi din nou amânată. Acest fapt va continua să afecteze bugetul statului dar și buna funcționare și dezvoltare a regiunilor. Noi ne dorim consultări publice, autentice cu referire la această reformă și sperăm să nu se repete experiența așa zisei reforme a instituțiilor universitare, care s-a implementat netransparent și peste noapte.

citește mai mult