Platforma DA consideră că Guvernul trebuie să recunoască o stare excepțională în economie! Urgent!

24 Martie 2020

La 17 martie, a.c. RM a introdus starea de urgență pe întreg teritoriul național, fără multe discuții legislative, iar după o săptămână de la întroducerea acestuia situația nu inspiră mult optimism.

Avem 109 cazuri confirmate de Covid-19, câteva sute de cazuri suspectate și mai multe localități aflate în carantină. Acțiunile întreprinse de către autoritățile statului sunt parțiale și insuficiente. Parlamentul RM a transmis pentru 60 de zile întreaga răspundere pentru administrarea stării de pandemie unei Comisii pentru Situații Excepționale, constituită din membrii Guvernului RM, asupra căreia nu există suficiente sau aproape deloc instrumente de control parlamentar.

Din păcate, competențele acestei Comisii pentru Situații Excepționale sunt vagi și interpretabile, iar mecanismul de aplicare a deciziilor sale pare a crea doar ambiguitate. Nu este clar cum sunt separate atribuțiile acestei autorități cu statut excepțional de actualul guvern, care-și păstrează competențele, înafara unei supravegheri parlamentare corespunzătoare prevăzute de Constituție. Nu au fost delimitate atribuțiile Comisiei și Guvernului în această situație de urgență de competențele autorităților publice locale, generând astfel diverse conflicte de interpretare în procesul stării epidemiologice generale. Rămâne neclară situația dreptului Comisiei și Guvernului de a emite ordonanțe de urgență, care substituie legi, pe durata stării de urgență.

Nu avem suficiente date plauzibile asupra motivelor instituirii stării de carantină în anumite localități ale țării și nici care sunt limitele de restricționare a unor drepturi fundamentale, inclusiv în ceea ce privește: dreptul la libera circulație (art.27), dreptul la informație (art.34), dreptul la muncă (art.43), dreptul la întruniri (art.4), dreptul la libertatea conștiinței (art.31), dreptul la libertatea opiniei ș ia exprimării (art.32), dreptul la proprietatea privată (art.46), dreptul la asistență și protecție socială (art.47), etc, precum și proporționalitatea unor restrângeri ale drepturilor constituționale, prevăzute în articolele 20-24 ale Constituției RM.

Și mai complicată este situația în domeniul economic. Aplicarea nelimitată a restricțiilor în contextul stării de urgență a blocat marea majoritate a întreprinderilor și companiilor private, a suspenda procesul de muncă și producție, generând pierderi imense. Această situație va reduce salariile, va împovăra achitarea ratelor la creditele bancare și dobânzilor aferente acestora, va spori disponibilizarea forțată a angajaților pentru perioade nedeterminate de timp, punând presiuni imense asupra bugetului de stat și capacității de plată a populației. După mai multe apeluri și solicitări ale asociațiilor de business, Guvernul a emis doar niște reacții generale, care nu transmit un mesaj adecvat și credibil, așteptat de către companiile sectorului privat.

Fără îndoială, prioritatea #1 este în acest moment viața și sănătatea populației. Ar fi extrem de periculos însă ca în aceste condiții epidemiologice severe să se uite de pericolul unei crize economice de proporții, care ar face mult rău țării și cetățenilor săi. În ultimele zile, Platforma DA a oferit mai multe propuneri și soluții practice pentru a preveni escaladarea unei crize economice. Majoritatea propunerilor noastre sunt foarte apropiate de ideile formulate în mediul de afaceri privat și asociativ. Am solicitat astfel ca Guvernul RM să examineze posibilitatea:

re-eșalonării plăților sau prelungire a termenului de calculare și achitare a TVA, a impozitului pe venit, contribuțiilor sociale și medicale și altor plăți la stat, fără aplicarea penalităților și majorărilor de întârziere;

  • scutirii businessului de unele impozite;
  • compensării plăților salariale pentru angajații disponibilizați în perioada sistării activităților economice;
  • prelungirii termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale anuale (2019), lunare și trimestriale, precum și a situațiilor financiare, dărilor de seamă statistice, fără aplicarea sancțiunilor;
  • crearii unor fonduri speciale pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
  • relaxării politicii de creditare bancară prin micșorarea dobânzilor.

Considerăm aceste solicitări justificate și acceptabile în contextul susținerii pe care statul trebuie să-l ofere mediului de afaceri în condițiile crizei pandemice. Admitem că se cer și alte măsuri de sprijin pentru sectorul privat, cum ar fi creditarea directă a agenților economici din partea Guvernului cu dobânda 0. Este important în aceste momente de risc major pentru sănătatea publică în Republica Moldova să luăm decizii hotărâte și corecte în privința susținerii companiilor mici și mijlocii, întăririi încrederii investitorilor străini și locali, calmării băncilor și fermierilor, care au nevoie de fonduri de susținere și garanții la credite, nu doar de încurajări sterile.

Platforma DA consideră că Guvernul trebuie să recunoască o stare excepțională în economie, elaborând de urgență un pachet de măsuri, care să prevină aruncarea mediului privat într-o stare generalizată de insolvență, concedieri în masă și falimente dramatice. Guvernul RM trebuie să solicite în mod responsabil și să obțină ajutoare în condiții de criză din partea partenerilor internaționali, mobilizându-și în acest scop toată capacitatea administrativă și politică.

Măsurile de prevenire a calamității de sănătate publică va solicita un volum extraordinar de resurse bugetare, în care fiecare leu va trebui să fie cheltuit rațional și sub control strict. Exact în acest scop, controlul parlamentar trebuie să fie restabilit imediat pentru ca măsurile sanitare cu caracter epidemiologic, instituțiile spitalicești, aplicarea deciziilor Comisiei pentru situații excepționale, să nu fie afectate de abuzuri, risipă sau intenții ostile.

Sănătatea populației depinde de măsurile pe care le vom lua în următoarele 2-3 luni, nu doar pentru a zăgăzui extinderea infecțiilor Covid-19, dar și pentru a feri națiunea de o criză economică acută. Considerăm că Parlamentul Republicii Moldova are obligația de a adopta cât mai curând urgent rectificări semnificative la legea bugetului pe anul 2020, renunțând la cheltuieli mai puțin importante, finanțând doar strictul necesar în sectorul public la achitarea salariilor și pensiilor, dar autorizând în schimb resurse bugetare suficiente pentru majorarea salariilor pentru medici și personalul medical aferent, pentru politici de susținere a pierderilor suferite de cetățeni și mediul de afaceri. Este timpul ca Guvernul să anunțe alocarea unor fonduri urgente de criză pentru a compensa pierderile mediului de afaceri, pierderi care vor crește rapid în scurt timp.

După lupta cu pandemia, salvarea veniturilor oamenilor și businessului devine prioritatea #1 pentru toți oamenii de bună credință din Republica Moldova. Așa să ne ajute Dumnezeu!

23 martie, 2020

23 Iulie 2021

Alexandru Slusari: sperăm că munca deputaților Platformei DA va avea continuitate....

Alexandru Slusari, în ultima sa zi de muncă în calitate de vicepreședinte al Parlamentului, a făcut bilanțul legislativ al fracțiunii Platformei DA, „un bilanț solid, ținând cont că formațiunea noastră timp de doi ani a fost în opoziție”. Alexandru Slusari spune că cel mai important lucru pentru deputații Platformei DA este că lasă legislativului nou format „o moștenire legislativă serioasă” și își exprimă speranța că această muncă va avea continuitate. În context, Alexandru Slusari a prezentat o listă cu cele mai importante inițiative legislative elaborate și înregistrate de către deputații Platformei DA, pe care le propune spre a fi examinate și adoptate de noua componență a Parlamentului: 1. Proiectul modificării art. 47 din Constituție care va garanta că niciun salariul sau nicio pensie să nu fie mai mică decât minimul de existență. 2. Proiectul privind plafonarea salariilor „nesimțite” în cadrul autorităților statale, precum ANRE, BNM, Curtea de conturi etc (votat în prima lectură). 3. Proiectul privind lustrația unor demnitari de stat și deputați, care au fost desemnați în perioada capturării statului și care au fost factori de decizie în acea perioadă. 4. Raportul Comisiei de anchetă denumită generic Laundromat. 5. Proiectul legii Magnisky. 6. Proiectul privind stabilirea pensiei anticipate pentru personalul medical, care a activat în perioada pandemică. 7. Proiectul privind majorarea indemnizațiilor anumitor categorii de populație (persoanele cu dizabilități și asistenții acestora). 8. Proiectul privind achitarea plății exclusiv pentru apa consumată, strict în baza indicațiilor contoarelor (votat în prima lectură). 9. Proiectul privind infrastructura strategică, care nu poate fi înstrăinată fără acordul Guvernului (votat în prima lectură) 10. Proiectul privind zonele defavorizate. 11. Proiectul privind răspunderea ministerială. 12. Proiectul transparenței facilităților fiscale. 13. Proiectul introducerii Cimitirul Eroilor în lista monumentelor ocrotite de stat. 14. Modificările la Codul electoral ce vizează transparentizarea finanțării partidelor politice, sancțiunile mai dure pentru acțiuni de corupție electorală, introducerea votului electronic și extinderea la două zile a perioadei de votare în Diasporă. 15. Proiectul privind redistribuirea parțială a impozitului pe venit a persoanelor juridice în bugetele locale, inclusiv pentru Chișinău și Bălți, astfel fiind majorate veniturile proprii ale localităților cu circa 900 mln lei. 16. Proiectul care ar permite autorităților publice locale să stimuleze suplimentar angajații din venituri proprii, fără restricții impuse de Ministerul Finanțelor. 17. Proiectul privind statutul municipiului Bălți. 18. Proiectul redistribuirii parțiale a taxei pentru resursele naturale de la bugetele raionale către bugetele locale (votat în prima lectură). 19. Modificările la Codul subsolului, care ar proteja interesele localităților în raport cu cele ale proprietarilor carierelor de extragere a zăcămintelor situate în preajma acestor localități. 20. Două proiecte privind legalizarea dreptului de proprietate asupra bazinelor acvatice al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi și oferirea posibilității acestora să încaseze în bugetele locale plata pentru folosința acestor bazine de către privați. 21. Proiectul privind prioritizarea acordată producătorilor autohtoni agroalimentari și businessului mic și mijlociu în cadrul achizițiilor publice. 22. Proiectul privind plafonarea cerințelor financiare ale supermarketurilor în raport cu furnizorii produselor agroalimentare (revotarea legii după întoarcerea de la președinție). 23. Proiectul privind micșorarea de două ori a plăților maximale aferente creditelor solicitate de populație de la organizațiile de microfinanțare. 24. Proiectul privind modificările în legislație, menite să îmbunătățească sistemul de serviciu diplomatic și să micșoreze numărul de persoane care ar beneficia de pașapoarte diplomatice (votat în prima lectură) 25. Proiectul exonerării vinificatorilor pentru anul 2021 de la achitarea plăților la Oficiul Vinului și Viței de vie. „Suntem gata imediat după convocarea primei ședințe a Parlamentului nou să ne întâlnim cu colegii noștri de la PAS pentru a discuta detaliat pe marginea proiectelor menționate.”- spune Alexandru Slusari. 23 iulie 2021

citește mai mult

07 Iulie 2021

Platforma DA și-a lansat angajamentele pentru diaspora: o viziune strategică pe 4 direcții crucia...

Lansarea angajamentelor Platformei DA pentru diaspora a fost un eveniment de mare emoție pentru toți cei prezenți, majoritatea fiind concetățenii noștri reveniți din străinătate în vacanțe pentru a participa la scrutinul din 11 iulie. Andrei Năstase, președintele Platformei DA, a spus că ne dorim cu toții să schimbăm lucrurile în țară astfel încât după ani și ani de zile petrecuți în străinătate, concetățenii noștri să se poată întoarce acasă, menționând că și acum Platforma DA se bate pentru a fi deschise cât mai multe secții de votare în străinătate. Andrei Năstase a vorbit și despre implementarea unui proces decizional participativ în cadrul căruia concetățenii, oriunde s-ar afla, să fie parte a procesului de luare a deciziilor importante pentru țară. Candidata Platformei DA pentru diaspora, Iana Stanțieru, a prezentat strategia formațiunii pentru concetățenii din străinătate – prima de acest fel în istoria statului nostru – și a menționat că strategia va rămâne deschisă pentru a fi completată în mod interactiv pe parcursul implementării sale. Este vorba de patru obiective înglobate în două direcții generale: pentru cei care vor să revină acasă și pentru cei care doresc să rămână în străinătate, dar să fie conectați la țara lor: „Viziunea strategică a Platformei DA legată de Diaspora țării se axează pe 4 direcții generale și vizează atât membrii diasporei care doresc să revină în țară, cât și a cetățenilor Republicii Moldova care se stabilesc pe termen lung sau definitiv în străinătate: implicarea membrilor diasporei în construirea unei economii puternice, durabile și stabile a Republicii Moldova; restabilirea, menținerea și dezvoltarea legăturilor dintre diaspora și populația țării în vederea promovării valorilor culturale, a legăturilor spirituale și dezvoltării spiritului de apartenență; implicarea diasporei în viața politică a țării prin asigurarea unei participări active în viața acesteia și crearea cadrului legislativ adecvat în vederea realizării acestui obiectiv; stabilirea unui cadru favorabil pentru reintegrarea diasporei acasă.” Iana Stanțieru a făcut o prezentare powerpoint a strategiei pentru diaspora, detaliind planul de acțiune pentru fiecare din aceste patru obiective în parte. De exemplu, pentru o integrare de succes a diasporei care se întoarce în țară este imperativă promovarea și încurajarea antreprenoriatului diasporei prin accesul la informații privind investițiile, împreună cu stimulente vamale clare și de import; crearea de parteneriate între guverne, comunități de afaceri și asociațiile din diaspora pentru recunoașterea diplomelor și a altor calificări profesionale; crearea unui sistem de facilitare vamală pentru cei care se întorc definitiv în țară (eliminarea taxelor vamale pentru bunurile importate de cetățenii Republicii Moldova stabiliți în străinătate și care decid să revină pe termen lung în țară); subvenționarea locurilor de muncă pentru persoanele care s-au întors acasă și sunt angajate în Moldova; crearea unui punct unic de informare a celor care vor să se întoarcă acasă cu informații despre investiții, locuri de muncă, procese administrative (deschiderea unui cont bancar, informații despre școli și grădinițe, transfer de pensii, etc.); oferirea de cursuri de reprofilare profesională; majorarea de 5 ori a finanțării din bugetul de stat pentru programul Diaspora Acasă; digitalizarea serviciilor consulare pentru cetățenii moldoveni aflați în străinătate; crearea unui program pentru reîntoarcere temporara a competențelor și expertizei Diasporei. Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu, a vorbit despre diaspora moldovenească din SUA și Canada pe care a cunoscut-o foarte bine în calitatea sa de ambasador al Republicii Moldova în aceste state și a menționat că diaspora noastră are importanță globală – moldoveni sunt în toată lumea. Veaceslav Rotaru, revenit după 12 ani din Rusia, a spus că unica echipă care a susținut oamenii, inclusiv pe timp de pandemie, este cea a Platformei DA, iar Nina Cotorobai, care muncește în Italia de ani de zile, a îndemnat diaspora să voteze fapte, nu vorbe, să voteze platforma celor cu capacități evidente de a schimba lucrurile spre bine. Pavel Ungureanu, reprezentantul diasporei noastre din Israel a transmis un mesaj celor din diaspora: să meargă la vot, să voteze pentru oamenii onești, curajoși, să voteze cu încredere Platforma DA. Silvia Bârcă a venit din Irlanda. În perioada cât a fost acolo, a pierdut-o pe mama sa și a invocat suferința tuturor celor plecați pentru ceea ce lasă acasă, pentru ceea ce se întâmplă acasă. Ea a amintit că de când s-a născut în stradă Platforma DA, este permanent cu ea și nu a lipsit de la niciun protest, cumpărându-și din timp bilet la avion. „La 11 iulie votați cu inima, cu sufletul, votați această echipă de oameni minunați, votați echipa faptelor bune, Platforma DA!”- a spus Silvia Bârcă. Andrei Dânga a revenit acasă după 15 ani petrecuți în Marea Britanie și a investit într-o afacere în agricultură acasă. De Platforma DA este legat din anul 2015 și acest partid îl reprezintă, spune Andrei Dânga, subliniind că strategia în special pe zona investițiilor a Platformei DA este extrem de importantă: trebuie să existe garanții de protecție a investițiilor celor reveniți din diaspora, astfel încât investițiile să aibă continuitate, să fie protejate împotriva falimentării. Petru Ungureanu din diaspora moldovenească din Franța, a mărturisit că nicăieri nu e mai bine ca acasă și a mulțumit tuturor celor care au participat la întemeierea Platformei DA – oameni care s-au ridicat împotriva răului și care oferă acum speranța revenirii acasă a tuturor celor care își doresc mult acest lucru. „Votați cu încredere Platforma DA, dacă vreți să reveniți acasă, la părinții, la mamele voastre”- a îndemnat Petru Ungureanu.

citește mai mult