În contextul împlinirii unui an de guvernare de către majoritatea PAS, Platforma DA constată cu regret că bilanțul Guvernului Gavriliță și al majorității parlamentare este unul nesatisfăcător și care, cel puțin la momentul de față, nu oferă semnale pozitive și perspective privind rezolvarea problemelor fundamentale ale cetățenilor.
În calitate de partid responsabil care nu se pliază pe un discurs populist, Platforma DA nu acuză guvernarea de toate relele și dificultățile, înțelegând contextul internațional și regional dramatic și consecințele directe asupra situației din Republica Moldova. Chiar mai mult, Platforma DA a apreciat public progresele realizate de către guvernarea actuală la unele capitole și în special pe componenta integrării europene, care s-a datorat inclusiv credibilității conducerii țării în fața partenerilor externi.
În același timp, a pune toate dificultățile ce țin de înrăutățirea situației socio-economice pe seama contextului internațional și regional, reprezintă în opinia noastră o formă de eschivare de la răspunderea politică a majorității actuale.
În ceea ce privește bilanțul guvernării actuale, cel mai obiectiv ne vorbesc cifrele, care sunt oferite de către Biroul Național de Statistică (BNS).
Astfel, referitor la rata inflației, aceasta s-a majorat de la 13,9 % în luna decembrie 2021 la 31,83 % în luna iunie 2022 și este cea mai mare în Europa după Turcia. În rezultatul inflației, care este determinată în cea mai mare parte de creșterea prețurilor la resursele energetice, prețurile medii de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 31,83%, inclusiv la produse alimentare - cu 34,30%, mărfurile nealimentare cu 23,44% și serviciile prestate populaţiei - cu 40,70%. Evident că dincolo de factorul creșterii prețurilor pentru resursele energetice, printre motivele creșterii galopante a prețurilor sunt și acordurile de cartel ale unor grupuri înguste de magnați, care continuă să controleze economia națională. Spre regret, guvernarea actuală, la momentul de față, nu are nici cel mai vag plan pentru atenuarea efectelor negative ale acestor scumpiri asupra cetățenilor.
Guvernul nu a implementat nici o măsură de reducere a inflației, lăsând totul să meragă de la sine și unica acțiune a fost cea intreprinsă de BNM cu privire la majorarea ratei de bază, lucru care a lovit crunt în tinerele familii cu credite ipotecare, inclusiv cei din programul Prima Casă, dar și a antreprenorilor care se creditaseră pentru a-și dezvolta afacerile. În plus, majorarea ratei de bază lovește și în resursele financiare ale statului: la moment, Guvernul se creditează pe piața internă la dobânzi exagerat de mari.
Constatăm cu îngrijorare că multe scheme, moștenite din perioada guvernării grupărilor criminale așa și nu au fost anihilate, mai ales cele legate cu regiunea transnistreană. Timp de un an, sectorul energetic a fost zguduit de un șir de scandaluri privind licitații obscure și trucate, asemănătoare cu cele din perioada guvernării lui Filat. Iar activitatea unui mega-minister al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în frunte cu o persoană controversată, care gestionează zeci de miliarde de lei, a discreditat semnificativ imaginea Guvernului.
Referitor la balanța comercială, conform datelor BNS, din cauza decalajului dintre exporturi și importuri, a fost acumulat doar în ianuarie-mai al anului curent un deficit al balanței comerciale în valoare de 1705,8 milioane dolari. Acest decalaj este cu 134 de milioane de dolari mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Spre regret, deficitul balanței comerciale persistă în relațiile comerciale cu cei mai importanți parteneri comerciali ai Moldovei. Astfel, pentru perioada ianuarie-mai 2022, balanța comercială cu țările Uniunii Europene a avut un deficit de 401,2 milioane dolari americani, iar cu țările CSI – 718,3 milioane dolari americani. Această discrepanță se adâncește, inclusiv din cauza lipsei unor politici eficiente de susținere a producătorilor autohtoni, care sunt orientați spre export.
În ceea ce privește agricultura, conform datelor oficiale se atestă diminuarea producţiei globale agricole, cauzată de scăderea producţiei vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3% în ianuarie-iunie 2022 faţă de perioada respectivă a anului 2021. Totodată, se constată micșorarea volumului creșterii vitelor și păsărilor în toate categoriile de gospodării, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3%.
În acest context, se atestă următorul fenomen: deși în întreprinderile agricole se observă creșterea producției agricole și creșterea efectivelor de animale, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv, în gospodăriile populației se constată o scădere dramatică a volumului producției și a efectivului de animale, fapt care reflectă sărăcirea și slăbirea capacităților gospodăriilor de a face agricultură. Sperăm că politicile defectuoase în agricultură de până acum vor fi înlocuite cu măsuri adecvate, odată cu venirea noului ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.
Referitor la susținerea producătorilor și business-ului autohton, guvernarea continuă să apere aproape exclusiv interesele rețelelor mari de comerț, neavând o strategie clară de susținere a mediului de afaceri autohton. Anume prin aceasta se explică abrogarea normei care susținea producătorii autohtoni prin prevederea care stipula ca 50% din producția de pe raft să fie de proveniență națională.
Un alt exemplu de lipsă a susținerii pentru companiile autohtone se referă la situația SA Macon, un producător de materiale de construcții de înaltă calitate, care a fost nevoit să-și sisteze activitatea. Această companie a fost distrusă prin concurența neloială din partea fabricii de cărămidă din Tiraspol și prin inacțiunea guvernării, iar în consecință pot rămâne șomeri peste 350 de angajați.
În ceea ce privește exodul populației, acest proces a continuat și în anul 2022, astfel încât conform datelor BNS, cifra persoanelor ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an este în creștere cu 11,8% față de trimestrul I al anului trecut.
Printre alte nerealizări ale guvernării se numără și:
🔵 Eșecul în negocierea prevederilor contractului dintre Moldovagaz și Gazprom privind livrarea gazului pe componenta formării prețului la gaz, semnat la 29 octombrie 2021. Una din cele mai mari greșeli a fost delegarea responsabilității de negociere vicepremierului Andrei Spînu, or un asemenea contract, cu impact major asupra economiei, trebuia de negociat la nivelul Prim ministrului, al Președintelui sau, în cel mai rău caz, al Ministrului de Externe, și nu pasarea acestei responsabilități unei personalități controversate. Spre regret, Moldova nici măcar nu a încercat să folosească la negocieri problema transnistreană, în contextul dependenței social-economice enorme a regiunii transnistrene de Chișinău;
🔵 Lipsa viziunii asupra descentralizării Moldovei, consolidarea autonomiei locale și reformei administrativ-teritoriale. De asemenea, se atestă tot mai frecvent tentative de subordonare ilegală a unor instituții de către reprezentantul Guvernului în teritoriu;
🔵 Politici defectuoase în sectorul agroindustrial, care au aprofundat criza economică în rândurile fermierilor mici și mijlocii;
🔵 Lipsa unor progrese în dosare de mare rezonanță, precum și abandonarea agendei antioligarhice: furtul miliardului, concesionarea gărilor, spălarea miliardelor prin sistemul bancar al Republicii Moldova etc.;
🔵 Eșecul în lupta cu contrabanda, proporțiile căreia, conform unor estimări, a crescut de aproape 4 ori;
🔵 Lipsa unor progrese semnificative în reforma justiției, unde, în loc să fie trași la răspundere persoane care au deservit regimul oligarhic, unii din aceștia s-au integrat armonios în cadrul sistemului de justiție și procuratură, administrat de către guvernarea actuală;
🔵 Politizarea administrației publice centrale și locale, iar ca rezultat crearea unui haos în administrația centrală și locală, cazuri frecvente de promovare a oamenilor lipsiți de experiență relevantă;
🔵 Reforme pripite și netransparente în învățământ: deciziile guvernării cu privire la comasarea universităților au fost orientate aproape exclusiv spre optimizarea cheltuielilor, fiind în esență reforme contabile, care vor crea haos și tensiune în sistem, și care nu rezolvă problema calității și relevanței studiilor.
Deși dețin majoritatea politică absolută și controlează toate puterile în stat, PAS nu reușește să controleze situația din țară, iar acest lucru se vede prin lipsa de reacție la nivel macroeconomic, neimplicarea instituțiilor statului în unele procese economice; intervenția insuficientă a statului față de specularea și abuzurile realizate de către monopolişti din anumite sectoare economice, lipsa de viziune a Guvernului, care nu a propus soluții de combatere a inflației, ci a formulat exclusiv acuzații față de BNM.
Pornind de la aceste realități, Platforma DA vine cu următoarele propuneri în câteva domenii de importanță maximă:
🔵 Crearea unei celule anticriză, care să includă reprezentanții celor mai importante instituții ale statului, agenții de stat, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și unii reprezentanți ai opoziției. Principala funcție a acestei structuri ar trebui să includă pregătirea de perioada rece a anului: măsuri de raționalizare a consumului de gaz și energie la nivel central și local; identificarea soluțiilor pentru asigurarea cantității necesare de lemn de foc la nivel de raion și localități, dat fiind faptul că stocurile de masă lemnoasă la moment sunt foarte mici; elaborarea unor măsuri de combatere a speculațiilor cu masa lemnoasă însoțită de un control strict asupra tăierilor de pădure. În cadrul acestei celule de criză, este necesară o distribuire clară a sarcinilor cu aplicarea unei strategii coerente de informare a populației. De asemenea, în aceste activități de pregătire ar trebui să fie antrenate mai multe categorii de cetățeni, inclusiv din afara guvernării. Totodată, este necesară elaborarea unor măsuri de susținere a categoriilor social vulnerabile pentru perioada rece a anului; susținerea companiilor moldovenești pentru a nu admite concedierea în masă a angajaților;
🔵 Inițierea procesului de renegociere și, în consecință, revizuirea contractului cu Gazprom, însă de această dată cu asumarea politică a acestei responsabilități la cel mai înalt nivel de stat cu scopul obținerii diminuării tarifului la consumul de gaz pentru perioada rece a anului. În paralel, este necesară asigurarea conectării la sistemul energetic din România cu identificarea mecanismelor de plafonare a prețului pentru consumatorii din Republica Moldova;
🔵 Formularea urgentă a poziției privind implementarea reformei administrativ-teritoriale, care ar asigura o descentralizare maximă și o activitate eficientă a autonomiei locale;
🔵 În domeniul economiei, elaborarea unui model economic fezabil, care are la baza susținerea maximă a producătorilor autohtoni;
🔵 În domeniul agriculturii, introducerea stării de urgență cu amânarea legală a plăților față de creditori fără calcularea penalităților pentru a evita intrarea în toamnă în proces de insolvabilitate a agricultorilor, care au fost afectați de calamitățile naturale. De asemenea, este necesară restabilirea și extinderea infrastructurii de irigare, facilitarea accesului agricultorilor la apă, inclusiv transmiterea către asociațiile utilizatorilor de apă a sistemelor de irigare de către Agenția Proprietății Publice. În contextul detenebrizării activităților economice, inclusiv din domeniul agriculturii, introducerea unui impozit consolidat (unic) în agricultură, calculat la hectar cu simplificarea evidenței contabile. Promovarea unor politici ce țin de deoffshorizarea sectorului agroindustrial, una din măsuri fiind interzicerea arendării terenurilor agricole de către companiile controlate din zona paradisurilor fiscale. „Firul roșu” al tuturor politicilor în acest domeniu trebuie să prevadă implicarea urgentă a statului în ajutorarea industriei autohtone, în special susținerea agriculturii și industriei alimentare mai ales pe timp de criză;
🔵 În domeniul integrării europene, reiterăm extinderea componenței nominale a Comisiei naționale pentru integrare europeană în vederea implicării reprezentanților opoziției, inclusiv ai celei extraparlamentare, scopul fiind mobilizarea tuturor forțelor pentru a implementa agenda pro-europeană la nivelul întregii societăți;
🔵 În domeniul reintegrării teritoriale a Republicii Moldova, implementarea unei noi strategii de negociere cu autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului, astfel încât orice compromis, concesii din partea Republicii Moldova să fie condiționate de acțiuni legate de respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, asigurarea liberei circulații între malurile râului Nistru, acces la terenurile agricole ale locuitorilor din raionul Dubăsari, buna funcționare a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română etc. De asemenea, este necesară consolidarea Biroului politici de reintegrare, care trebuie să devină o instituție solidă cu împuterniciri, capacități și funcții mult mai largi decât în prezent, obținând gradual statut de Agenție subordonată Guvernului. În contextul războiului din regiune și a riscurilor iminente ce vin din regiunea transnistreană, nu am văzut vreo luare de atitudine din partea guvernării față de locuitorii din Zona de Securitate. Or acești oameni și pe timp de pace se confruntă cu multe dificultăți. O ședință a Guvernului care să întrunească reprezentanții administrației locale, dar și reprezentanții segmentului economic, este mai mult decât necesară;
🔵 În domeniul educației, Platforma DA reiterează propunerea și formula de compromis prin care Universității Agrare să-i fie aplicată o „perioadă de grație” de trei ani, în care instituția, conform unui Plan de Dezvoltare Strategică, să-și sporească capacitățile și să pună accent pe specializarea în domeniul agrar. În calitate de partid preocupat de reforma profundă a educației, pledăm pentru reforme care țintesc creșterea calității studiilor, prestigiului sistemului universitar, punerea în aplicare a unor politici complexe de formare a profesorilor, inclusiv în străinătate, și atragerea profesorilor din alte țări și diasporă; promovarea unor metode moderne de predare, susținerea acreditării internaționale a universităților, consolidarea marketingului educațional și internaționalizarea sistemului de învățământ superior. De asemenea, orice reformă a sistemului universitar trebuie să contribuie la creșterea numărului de studenți. Totodată, propunem renunțarea la măsuri cum ar fi învățământul online în vederea economisirii resurselor energetice și termice, pentru a nu împovăra și mai mult familiile cu copii, care sunt în situație economică dificilă în contextul majorării tuturor tarifelor.
Este nevoie de corectarea semnificativă a actului de guvernare, care nu poate fi realizată fără remanieri guvernamentale. Întârzierile în schimbarea mai multor miniștri în actuala situație social-economică și geopolitică prezintă pericol pentru cursul european al țării, care este discreditat prin incompetența, incapacitatea și, pe alocuri, corupția unor demnitari de stat. Lipsa reacției adecvate din partea guvernării poate apropia demisia întregului cabinet de miniștrii.
Platforma DA cheamă partidul de guvernare la responsabilitate și dialog cu toate forțele sănătoase ale societății care susțin cauza europeană și națională, în vederea identificării unității la nivel național, atât de importantă în această situația de maximă turbulență.
