Platforma DA, doi ani de activitate politică

13 Decembrie 2017

Miercuri, Platforma Demnitate și Adevăr și-a deschis ușile pentru vizitatori, marcând astfel doi ani de la fondare. Liderii Platformei DA au trecut în revistă istoricul mișcării protestatare, rolul important  al tinerilor, activitățile echipelor din cele 36 de structuri teritoriale, inițiativele lansate de Platforma DA, aderarea la familiile europene EPP și YEPP, și programul de țară al Platformei DA pentru Republica Moldova.
Evenimentul a început la ora 11.00 cu un briefing de presă, care a demarat cu un moment de reculegere în memoria polițiștilor din batalionul cu destinație Fulger, căzuți eroic pe 13 decembrie 1991 în luptele pentru independența Republicii Moldova.
Dinu Plîngău, președintele organizației de tineret a Platformei DA și cel care a organizat primul protest din 2015, s-a referit în discursul său la începuturile mișcării protestatare, fondate de tineri. „Intenția de a schimba ceva ne-a scos în stradă. Protestele au demonstrat lumii întregi că cetățenii din Republica Moldova vor o schimbare” – a spus Dinu Plângău. Totdată el a comunicat că astăzi Tinerii DA au depus cerere de aderare la YEPP, organizația de tineret a Partidului Popular European, cea mai influentă și numeroasă familie politică din UE.
Despre circumstanțele creării Platformei DA a vorbit vicepreședinta Inga Grigoriu, subliniind că necesitatea identificării unei noi oferte politice a fost dictată de realitate și dorită de participanții la Marea Adunare Națională din 6 septembrie 2015.
Vicepreședintele Platformei DA Liviu Vovc a amintit cum s-a desfășurat colectarea semnăturilor pentru referendumul de modificare a Constituției, când, în condiții climaterice complicate, sute de activiști au adunat peste 400.000 de semnături.
„Platforma Demnitate și Adevăr a reușit să edifice în cei doi ani de existență 36 de organizații teritoriale, constituite de oameni de calitate, demni și reprezentativi”, a spus secretarul general Chiril Moțpan, menționând și condițiile excepționale, vitrege, de presiune fără precedent, la care este supusă încontinuu Platforma DA, mulțumind tuturor activiștilor pentru dedicație, curaj și determinare de a scoate țara din captivitate.
Pe lângă Tinerii DA, recent, la 10 septembrie 2017, a fost constituită și o altă organizație autonomă a formațiunii – cea de femei. Aliona Doroș, președinta acesteia, a trecut în revistă activitățile organizației, referindu-se și la principiile de egalitate de gen și de promovare a femeilor în politică, pe care organizația pe care o conduce se bazează exhaustiv.
„Situația deplorabilă a celor peste 523.000 de pensionari care supraviețuiesc sub nivelul minim de existență a rămas aceeași, deși guvernarea se laudă cu reforma în domeniu” – a reiterat Victor Leancă, președintele Uniunii Pensionarilor din Republica Moldova, subliniind că situația extrem de dificilă din domeniu poate și trebuie redresată conform propunerilor enunțate de Platforma DA.
În cei doi ani de existență, Platforma Demnitate și Adevăr a reușit să înainteze zeci de inițiative, propuneri viabile, cu adevărat reformatoare și eficiente, pentru redresarea situației în majoritatea domeniilor economice și sociale. Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei DA, a menționat cele mai importante dintre ele: reforma alternativă a sistemului de pensii, micșorarea tarifelor la energie electrică și gaze naturale, recuperarea miliardelor furate și tragerea la răspundere penală a vinovaților, stimularea businessului legal, detenebrizarea, deoffshorizarea economiei, descentralizarea APL și multe altele. „Avem destule forțe și voință pentru a realiza propunerile noastre, pentru a prelua puterea în stat în mod democratic, a-l scoate din captivitate și a-l reforma capital în cel mult trei ani”, a conchis Alexandru Slusari.
Deși nu este în țară, Stanislav Pavlovschi, vicepreședintele Platformei DA a trimis prin mijloacele de comunicare electronică mesajul său, exprimându-și convingerea că „misiunea istorică de consolidare a forțelor emergente și de eliberarea de sub un regim corupt și profund antipopular, va fi îndeplinită cu succes de oamenii minunați, care fac parte din Platforma DA.”
Președintele Andrei Năstase mulțumit în încheiere cetățenilor care au aderat și continuă să adere la Platforma DA, pentru efortul și implicarea deosebită de care dau dovadă. „Oamenii cu Demnitate sunt bogăția cea mai mare a Republicii Moldova. Împreună, vom reuși să creăm un stat de drept, să aducem diaspora acasă, să edificăm o țară în care să vrei să trăiești!”, a spus în încheierea briefingului președintele Platformei DA.
Sărbătorile de iarnă au inundat sediul Platformei DA prin colindul unor tineri frumoși, care au ținut să-i felicite pe cei prezenți, urându-le și tot ce e mai bun. Incinta clădirii a fost neîncăpătoare pentru doritorii de a participa la eveniment, de a discuta cu liderii, de a contribui cu donații și a depune cereri de aderare la Platforma Demnitate și Adevăr.
La ora 14.00 susținătorii formațiunii au mers la flashmob-ul din fața sediului Băncii Naționale, organizat de Platforma DA pentru a cere publicarea raportului Kroll 2.

 

 Cu respect,
Serviciul de presă al Platformei Demnitate și Adevăr

22 Iunie 2022

Declarația Platformei DA în contextul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie 2022, eve...

În contextul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie 2022, Platforma DA își exprimă încrederea și speranța în faptul că reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor susține recomandarea Comisiei Europene din 17 iunie 2022 cu privire la acordarea Republicii Moldova a statutului de candidat pentru aderare. Noi suntem europeni, iar cetățenii țării noastre merită o perspectivă clară de aderare, mai ales acum, într-un context internațional dramatic și instabil. Din această perspectivă, Platforma DA își reiterează angajamentul ferm pentru perspectiva integrării europene a țării și arată o deschidere pentru cooperare cu instituțiile responsabile de implementarea politicilor de integrare europeană și cu forțele democratice din societate pentru a susține acest proces. În vederea valorificării depline a acestei oportunități istorice pentru Republica Moldova, Platforma DA vine cu următoarele propuneri:

  • Extinderea componenței nominale a Comisiei naționale pentru integrarea europeană, constituită prin decret prezidențial în data de 22 aprilie 2022 (https://presedinte.md/app/webroot/Decrete/441.pdf). Faptul că din această Comisie fac parte doar reprezentanții guvernării, cu excepția facilitatorului Platformei Nationale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, și nu sunt incluși reprezentanții opoziției, inclusiv ai celei extraparlamentare este un lucru regretabil. Or activitățile ce țin de realizarea reformelor și priorităților de integrare europeană nu aparțin unui singur partid, care spre regret încearcă să monopolizeze politic un obiectiv de interes național;
  • Dat fiind că în Decizia adoptată de Colegiul Comisiei Europene pe marginea cererii Republicii Moldova, de a primi statutul de stat candidat pentru aderare la UE din 17 iunie 2022, este specificat că țara noastră trebuie să întreprindă eforturi adiționale în domeniile legate de reforma justiției, combaterea corupției și reforma administrației publice, este extrem de important ca realizarea acestor reforme să fie monitorizată de către întreaga societate, opoziție, inclusiv de către partidele extraparlamentare. În acest sens, cerem tranparență maximă în ceea ce privește reformarea domeniilor invocate de către Comisia Europeană;
  • Pornind de la faptul că obiectivul integrării europene este unul de interes național, Platforma DA pledează pentru ca negocierile cu partenerii din UE, care vor avea un statut avansat în rezultatul reuniunii Consiliului European, să fie cât mai transparente și corelate cu interesele agricultorilor, a producătorilor autohtoni, businesului mic și mijlociu, a companiilor din Republica Moldova, etc.
Republica Moldova nu mai poate repeta greșelile din 2009-2014, atunci când apropierea de Uniunea Europeană a fost speculată și confiscată politic de tandemul Vlad Filat-Iurie Leancă, care din cauza utilizării excesive a discursului pro-european, pentru a acoperi insuccesele de politică internă, au compromis în realitate agenda pro-europeană atât în ochii cetățenilor moldoveni, cât și în fața partenerilor din Uniunea Europeană. Din aceste considerente, ne adresăm către actuala guvernare să nu încerce acoperirea lipsei de performanță pe plan intern, cu exploatarea așteptărilor și entuziasmului cetățenilor care doresc aderarea la Uniunea Europeană. În loc de retorică și PR, pledăm pentru acțiuni, care ne vor ridica la standardele europene în viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova.   Chișinău, 22 iunie 2022

citește mai mult

08 Iunie 2022

Modificări abuzive la Codul Muncii – Platforma DA solicită retragerea proiectului de lege antico...

Platforma DA solicită retragerea proiectului de lege nr. 146 din 22 aprilie, 2022, votat deja în prima lectură, care prevede peste 30 de modificări și completări abuzive la Codul Muncii. Printre acestea se numără concedierea în timpul concediului medical, transferul angajatului fără informare prealabilă, munca forțată peste program fără acordul angajatului, concedierea chiar și în cazul restabilirii locului de muncă prin judecată, achitarea a doar nouă salarii în cazul absenței forțate, revizuiri la revenirea din concediul pentru îngrijirea copilului neconsultat cu structurile de stat vizate. Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții formațiunii – Stela Macari, Liviu Vovc și Dinu Plîngău – au explicat punctual de ce anumite modificări lezează grav drepturile angajaților în favoarea angajatorilor, și contravin Constituției, Directivei Consiliului Europei și convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de Republica Moldova. Stela Macari, ex-deputat Platforma DA:

„Modificările care se propun la Codul Muncii prin actualul proiect de lege, în mare parte, sunt făcute în interesul companiilor și al angajatorului și mai puțin în interesul angajaților. Înțelegem importanța oferirii mai multor libertăți investitorilor străini, dar nu cu prețul constrângerii propriilor cetățeni. „Am văzut și Declarația Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova care condamnă reformele preconizate. Ce a încurcat inițiatorilor acestor modificări ca măcar acolo unde există proceduri bine stabilite sau acolo unde există grupuri de lucru funcționale, ele să fie consultate?”
Liviu Vovc, fost deputat al Platformei DA, a explicat punctual câteva din cele mai grave modificări:
„Acest proiect este contrar intereselor angajaților și diminuează semnificativ drepturile și garanțiile salariaților: Extinderea perioadei de probă de la 3 la 6 luni. Această modificare poate fi folosită abuziv din partea angajatorului în cadrul raportului de muncă; Oferă posibilitatea angajatorului să decidă transferul angajatului fără informarea în scris, semnarea contractului inițial fiind suficient; Prin argumentarea digitalizării, reduc din posibilitățile de informare a angajaților cu privire la modificări în contractul colectiv de muncă sau a funcțiilor vacante. Se vrea ca posibilitatea de a afișa pe panou informativ să fie permis doar celor care au peste 50 angajați. În rest – să fie folosite doar anunțurile prin email sau pe pagina web; Se dorește să fie permisă concedierea persoanei în perioada concediului medical; În caz de restabilire prin judecată, se dorește oferirea angajatorului dreptului exclusiv de a decide dacă angajează înapoi sau achită compensare. Astfel, se incalcă drepturi constituționale și încurajează angajatorii să recurgă la concedieri ilegale; Instalarea unei limite a despăgubirilor de care poate beneficia angajatul în cazul absenței forțate de la locul de muncă, până la maxim 9 salarii medii lunare. Actualmente, Codul Muncii prevede că angajatorul trebuie să compenseze persoanei salariul pe care acesta nu l-a primit; Posibilitatea de a extinde limita maximă de ore lucrate pe săptămână: - La solicitarea exclusivă a angajatorului – 240 ore într-un an calendaristic, până la 48 ore pe săptămână; - Cu acordul angajaților până la 400 ore într-un an calendaristic. Aceste modificări vin în contradicție cu Convenția OIM „Cu privire la reducerea timpului de lucru până la 40 ore”, ratificată de R. Moldova în 1997 și poate crea abuzuri din partea angajatorului; Se propune o redacție nouă a articolului ce ține de revenirea la muncă din concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului. Acest lucru este deja reglementat în Convenția colectivă nr.9 din 2004 care a fost negociată între Guvern, Sindicate și Patronate. Noua variantă este introdusă fără o coordonare între părțile interesate; La moment, se asigură o garanție de remunerare a muncii în cazul cumulării de profesii. Pentru cumularea funcției se achită nu mai puțin de 50% din salariul de funcție. Prin proiectul dat, se dorește eliminarea acestei limite și introducerea doar a cotei maxime posibile, nu mai mult de 100%. Această modificare poate cauza o salarizare inechitabilă și va diminua garanțiile juridice ale salariaților; Se dorește ca sporul salarial pentru performanță să fie achitat semestrial. Acest lucru contravine legislației, deoarece sporul salarial este componentă a salariul lunar. Drept urmare, salarizarea funcționarilor publici va deveni inechitabilă în comparație cu alte categorii de persoane din sectorul bugetar, diminuând salariul lor lunar.”
Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, a explicat încălcările juridice ce rezultă din modificările propuse:
„Prezentul proiect de lege are modificări care contravin Constituției, și anume Art. 43: Dreptul la muncă și la protecția muncii. Acestea pot încuraja concedierile ilegale și premeditate. Anumite norme propuse sunt contrare Directivelor Consiliului Europei dar și a Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, ratificate de Republica Moldova. „În plus, nota informativă nu cuprinde argumente suficiente care să convingă necesitatea acestor modificări, care nici nu sunt incluse la toate articolele. Asta va cauza interpretări ambigue și abuzive ale legislației. „Astfel de proiect amplu care prevede modificări în raportul angajat-angajator trebuia obligatoriu consultat inițial în Comisia națională de dialog și negocieri colective și în grupul de lucru tripartit creat sub egida Ministerului Muncii și Protecției Sociale, format din reprezentanții Guvernului, Sindicatelor și Patronatelor, astfel ca modificările să fie echilibrate și să respecte drepturile și interesele tuturor părților. „Îndemnăm Guvernul ca, în cadrul avizării acestui proiect să se conducă de legislație, Constituție și interesele salariaților. Nu este loc de aviz pozitiv la aceste modificări. „Îndemnăm autorii să renunțe la acest proiect și să îl retragă din procesul legislativ, iar propunerile să fie dezbătute inițial în comisiile sus-menționate și, doar după ce va fi consens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale să vină cu propunerile de modificare. Noi înțelegem că există majoritate în Parlament, dar deputații trebuie să țină cont și să apere interesele cetățenilor, ale angajaților din Republica Moldova care, prin activitatea lor, susțin dezvoltarea economică,” conchide acesta.
Liderul Platformei DA atrage atenția asupra aspectului anticonstituțional al noilor modificări la Codul Muncii. Plîngău, care a reușit contestarea a 11 proiecte abuzive la Curtea Constituțională în legislatura precedentă, susține că, dacă formațiunea pe care o reprezintă ar fi fost în Parlament la ora actuală, aceasta s-ar fi opus vehement modificărilor propuse la Codul Muncii, în forma actuală, iar, in extremis, ar fi recurs la protejarea garanțiilor și drepturilor angajaților prin sesizarea Curții Constituționale.

citește mai mult

12 Mai 2022

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău cere demisia ministrului Andrei Spânu și prezintă act...

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău a prezentat mai multe acte prin care sunt confirmate fraudarea și trucarea mai multor licitații din domeniul energetic. Este vorba despre tenderele și contractele pentru construcția rețelelor electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, ce ar asigura conectarea cu sistemele românești și europene, de construcție a Termoelectrica, procurarea energiei electrice. Dinu Plîngău: „Rețelele electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău. Potrivit mai multor plângeri parvenite de la mai multe companii participante la licitație, aceasta ar fi avut loc cu încălcări grave. Dovada sunt scrisorile depuse de Mihail Lupașcu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii în atenția președinției R. Moldova, SIS și CNA,  cât și expertiza tehnică efectuată de experți de la Banca Mondială, au demonstrat că au fost comise favorizarea unei companii în detrimentul altora. Mai mult ca atât, acest subiect a fost discutat la cel mai înalt nivel de autoritățile R. Moldova și cele din România, întrucât una dintre companiile care a participat la licitație este o companie română care a sesizat autoritățile din R. Moldova și România despre trucarea licitației. În pofida celor enunțate mai sus, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu a continuat licitația, motivând un preț mai mic oferit de compania câștigătoare, însă, potrivit normelor europene diferența de preț a companiei câștigătoare și companiei situată pe locul 2, constituie o diferență de 20.000 de euro la un contract de aproape 30 de milioane de euro, iar acest lucru urma să fie analizat din perspectiva calității efectuării lucrărilor, garanțiilor și lucrărilor de mentenanță, fapt ce creează întrebări pertinente pentru organele de anchetă în legătură cu favorizarea companiei câștigătoare de către factorii de decizie din R. Moldova. Licitația pentru lucrările de reconstrucție la Termoelectrica Potrivit plângerilor parvenite de la companii din România și Ucraina, licitația pentru lucrările de construcție la Termoelectrica ar fi fost trucate. În esență vorbim despre caietul de sarcini care era întocmit după o anume companie, și anume, Silovîe Mașinî, companie din Federația Rusă, aflată sub duble sancțiuni internaționale. La fel, ca și în cazul precedent, procedura de desemnare a câștigătorului a fost tergiversată. Mai mult ca atât, ministrul Spânu a mințit public că compania cu care urma să fie semnat contractual ar fi unica companie care ar fi participat la licitație.  În realitate, la licitație au mai participat doua companii din România și Ucraina. Înaintea semnării contractului, ministrul Spânu justifica pe la toate posturile TV, necesitatea semnării acestui contract cu Silovîe Mașinî. După ce plângerile celorlalte două companii participante la licitație au devenit publice și după ce scandalul legat de această licitație a trecut hotarele R. Moldova, luând în calcul și aspectul sensibil al problemei legat de războiul din Ucraina, la două zile distanță de la semnarea acestui contract, acesta a fost reziliat. Ceea ce poate implica R. Moldova în litigii judiciare aducând atât prejudicii de imagine, cît și materiale.” În aceste condiții, președintele Platformei DA, Dinu Plângău cere demisia ministrului Andrei Spânu și o anchetă penală pe faptele descrise mai sus. Acesta a prezentat la Procuratura Anticorupție mai multe acte ce confirmă grave abateri de la lege.

citește mai mult