Platforma DA și-a lansat angajamentele pentru diaspora: o viziune strategică pe 4 direcții cruciale

07 Iulie 2021

Lansarea angajamentelor Platformei DA pentru diaspora a fost un eveniment de mare emoție pentru toți cei prezenți, majoritatea fiind concetățenii noștri reveniți din străinătate în vacanțe pentru a participa la scrutinul din 11 iulie.

Andrei Năstase, președintele Platformei DA, a spus că ne dorim cu toții să schimbăm lucrurile în țară astfel încât după ani și ani de zile petrecuți în străinătate, concetățenii noștri să se poată întoarce acasă, menționând că și acum Platforma DA se bate pentru a fi deschise cât mai multe secții de votare în străinătate. Andrei Năstase a vorbit și despre implementarea unui proces decizional participativ în cadrul căruia concetățenii, oriunde s-ar afla, să fie parte a procesului de luare a deciziilor importante pentru țară.

Candidata Platformei DA pentru diaspora, Iana Stanțieru, a prezentat strategia formațiunii pentru concetățenii din străinătate – prima de acest fel în istoria statului nostru – și a menționat că strategia va rămâne deschisă pentru a fi completată în mod interactiv pe parcursul implementării sale. Este vorba de patru obiective înglobate în două direcții generale: pentru cei care vor să revină acasă și pentru cei care doresc să rămână în străinătate, dar să fie conectați la țara lor:

„Viziunea strategică a Platformei DA legată de Diaspora țării se axează pe 4 direcții generale și vizează atât membrii diasporei care doresc să revină în țară, cât și a cetățenilor Republicii Moldova care se stabilesc pe termen lung sau definitiv în străinătate: implicarea membrilor diasporei în construirea unei economii puternice, durabile și stabile a Republicii Moldova; restabilirea, menținerea și dezvoltarea legăturilor dintre diaspora și populația țării în vederea promovării valorilor culturale, a legăturilor spirituale și dezvoltării spiritului de apartenență; implicarea diasporei în viața politică a țării prin asigurarea unei participări active în viața acesteia și crearea cadrului legislativ adecvat în vederea realizării acestui obiectiv; stabilirea unui cadru favorabil pentru reintegrarea diasporei acasă.”

Iana Stanțieru a făcut o prezentare powerpoint a strategiei pentru diaspora, detaliind planul de acțiune pentru fiecare din aceste patru obiective în parte. De exemplu, pentru o integrare de succes a diasporei care se întoarce în țară este imperativă promovarea și încurajarea antreprenoriatului diasporei prin accesul la informații privind investițiile, împreună cu stimulente vamale clare și de import; crearea de parteneriate între guverne, comunități de afaceri și asociațiile din diaspora pentru recunoașterea diplomelor și a altor calificări profesionale; crearea unui sistem de facilitare vamală pentru cei care se întorc definitiv în țară (eliminarea taxelor vamale pentru bunurile importate de cetățenii Republicii Moldova stabiliți în străinătate și care decid să revină pe termen lung în țară); subvenționarea locurilor de muncă pentru persoanele care s-au întors acasă și sunt angajate în Moldova; crearea unui punct unic de informare a celor care vor să se întoarcă acasă cu informații despre investiții, locuri de muncă, procese administrative (deschiderea unui cont bancar, informații despre școli și grădinițe, transfer de pensii, etc.); oferirea de cursuri de reprofilare profesională; majorarea de 5 ori a finanțării din bugetul de stat pentru programul Diaspora Acasă; digitalizarea serviciilor consulare pentru cetățenii moldoveni aflați în străinătate; crearea unui program pentru reîntoarcere temporara a competențelor și expertizei Diasporei.

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Igor Munteanu, a vorbit despre diaspora moldovenească din SUA și Canada pe care a cunoscut-o foarte bine în calitatea sa de ambasador al Republicii Moldova în aceste state și a menționat că diaspora noastră are importanță globală – moldoveni sunt în toată lumea.

Veaceslav Rotaru, revenit după 12 ani din Rusia, a spus că unica echipă care a susținut oamenii, inclusiv pe timp de pandemie, este cea a Platformei DA, iar Nina Cotorobai, care muncește în Italia de ani de zile, a îndemnat diaspora să voteze fapte, nu vorbe, să voteze platforma celor cu capacități evidente de a schimba lucrurile spre bine.

Pavel Ungureanu, reprezentantul diasporei noastre din Israel a transmis un mesaj celor din diaspora: să meargă la vot, să voteze pentru oamenii onești, curajoși, să voteze cu încredere Platforma DA.

Silvia Bârcă a venit din Irlanda. În perioada cât a fost acolo, a pierdut-o pe mama sa și a invocat suferința tuturor celor plecați pentru ceea ce lasă acasă, pentru ceea ce se întâmplă acasă. Ea a amintit că de când s-a născut în stradă Platforma DA, este permanent cu ea și nu a lipsit de la niciun protest, cumpărându-și din timp bilet la avion. „La 11 iulie votați cu inima, cu sufletul, votați această echipă de oameni minunați, votați echipa faptelor bune, Platforma DA!”- a spus Silvia Bârcă.

Andrei Dânga a revenit acasă după 15 ani petrecuți în Marea Britanie și a investit într-o afacere în agricultură acasă. De Platforma DA este legat din anul 2015 și acest partid îl reprezintă, spune Andrei Dânga, subliniind că strategia în special pe zona investițiilor a Platformei DA este extrem de importantă: trebuie să existe garanții de protecție a investițiilor celor reveniți din diaspora, astfel încât investițiile să aibă continuitate, să fie protejate împotriva falimentării.

Petru Ungureanu din diaspora moldovenească din Franța, a mărturisit că nicăieri nu e mai bine ca acasă și a mulțumit tuturor celor care au participat la întemeierea Platformei DA – oameni care s-au ridicat împotriva răului și care oferă acum speranța revenirii acasă a tuturor celor care își doresc mult acest lucru. „Votați cu încredere Platforma DA, dacă vreți să reveniți acasă, la părinții, la mamele voastre”- a îndemnat Petru Ungureanu.

23 Iulie 2021

Alexandru Slusari: sperăm că munca deputaților Platformei DA va avea continuitate....

Alexandru Slusari, în ultima sa zi de muncă în calitate de vicepreședinte al Parlamentului, a făcut bilanțul legislativ al fracțiunii Platformei DA, „un bilanț solid, ținând cont că formațiunea noastră timp de doi ani a fost în opoziție”. Alexandru Slusari spune că cel mai important lucru pentru deputații Platformei DA este că lasă legislativului nou format „o moștenire legislativă serioasă” și își exprimă speranța că această muncă va avea continuitate. În context, Alexandru Slusari a prezentat o listă cu cele mai importante inițiative legislative elaborate și înregistrate de către deputații Platformei DA, pe care le propune spre a fi examinate și adoptate de noua componență a Parlamentului: 1. Proiectul modificării art. 47 din Constituție care va garanta că niciun salariul sau nicio pensie să nu fie mai mică decât minimul de existență. 2. Proiectul privind plafonarea salariilor „nesimțite” în cadrul autorităților statale, precum ANRE, BNM, Curtea de conturi etc (votat în prima lectură). 3. Proiectul privind lustrația unor demnitari de stat și deputați, care au fost desemnați în perioada capturării statului și care au fost factori de decizie în acea perioadă. 4. Raportul Comisiei de anchetă denumită generic Laundromat. 5. Proiectul legii Magnisky. 6. Proiectul privind stabilirea pensiei anticipate pentru personalul medical, care a activat în perioada pandemică. 7. Proiectul privind majorarea indemnizațiilor anumitor categorii de populație (persoanele cu dizabilități și asistenții acestora). 8. Proiectul privind achitarea plății exclusiv pentru apa consumată, strict în baza indicațiilor contoarelor (votat în prima lectură). 9. Proiectul privind infrastructura strategică, care nu poate fi înstrăinată fără acordul Guvernului (votat în prima lectură) 10. Proiectul privind zonele defavorizate. 11. Proiectul privind răspunderea ministerială. 12. Proiectul transparenței facilităților fiscale. 13. Proiectul introducerii Cimitirul Eroilor în lista monumentelor ocrotite de stat. 14. Modificările la Codul electoral ce vizează transparentizarea finanțării partidelor politice, sancțiunile mai dure pentru acțiuni de corupție electorală, introducerea votului electronic și extinderea la două zile a perioadei de votare în Diasporă. 15. Proiectul privind redistribuirea parțială a impozitului pe venit a persoanelor juridice în bugetele locale, inclusiv pentru Chișinău și Bălți, astfel fiind majorate veniturile proprii ale localităților cu circa 900 mln lei. 16. Proiectul care ar permite autorităților publice locale să stimuleze suplimentar angajații din venituri proprii, fără restricții impuse de Ministerul Finanțelor. 17. Proiectul privind statutul municipiului Bălți. 18. Proiectul redistribuirii parțiale a taxei pentru resursele naturale de la bugetele raionale către bugetele locale (votat în prima lectură). 19. Modificările la Codul subsolului, care ar proteja interesele localităților în raport cu cele ale proprietarilor carierelor de extragere a zăcămintelor situate în preajma acestor localități. 20. Două proiecte privind legalizarea dreptului de proprietate asupra bazinelor acvatice al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi și oferirea posibilității acestora să încaseze în bugetele locale plata pentru folosința acestor bazine de către privați. 21. Proiectul privind prioritizarea acordată producătorilor autohtoni agroalimentari și businessului mic și mijlociu în cadrul achizițiilor publice. 22. Proiectul privind plafonarea cerințelor financiare ale supermarketurilor în raport cu furnizorii produselor agroalimentare (revotarea legii după întoarcerea de la președinție). 23. Proiectul privind micșorarea de două ori a plăților maximale aferente creditelor solicitate de populație de la organizațiile de microfinanțare. 24. Proiectul privind modificările în legislație, menite să îmbunătățească sistemul de serviciu diplomatic și să micșoreze numărul de persoane care ar beneficia de pașapoarte diplomatice (votat în prima lectură) 25. Proiectul exonerării vinificatorilor pentru anul 2021 de la achitarea plăților la Oficiul Vinului și Viței de vie. „Suntem gata imediat după convocarea primei ședințe a Parlamentului nou să ne întâlnim cu colegii noștri de la PAS pentru a discuta detaliat pe marginea proiectelor menționate.”- spune Alexandru Slusari. 23 iulie 2021

citește mai mult

06 Iulie 2021

Platforma DA a comemorat victimele celui de al doilea val al deportărilor staliniste printr-un mar...

Astăzi Platforma DA a comemorat victimele celui de al doilea val al deportărilor staliniste printr-un marș al tăcerii de la Cimitirul Eroilor spre monumentul din fața Gării Feroviare. Despre evenimentele din 5-6 iulie 1949, deputata Maria Ciobanu a scris că atunci „Basarabia a fost răstignită”: „După ce s-au răfuit cu principalele „elemente antisovietice" în 1941, autoritățile locale au avut o altă problemă după război: colectivizarea mergea prea lent. Următorul val de deportări în masă a avut loc sub steagul luptei cu „chiaburii", țăranii prosperi. Ca urmare a operațiunii "Iug", de pe teritoriul Basarabiei au fost deportate 34.270 de persoane, dintre care 13.651 femei și 11.245 copii. La sosire în colonii, deportații au fost repartizați pe la localnici sau prin barăci - unele construite special pentru operațiunea "IUG” (SUD), altele rămase de la valurile anterioare de represiune de pe teritoriul URSS.” În primele rânduri ale coloanei impresionante au fost președintele Platformei DA, Andrei Năstase, vicepreședinții Alexandr Slusari și Igor Munteanu, deputații Stela Macari, Liviu Vovc, Vasile Năstase, Chiril Moțpan, candidații pentru funcția de deputat în alegerile din 11 iulie Iana Stanțieru, Ion Terguță, Svetlana Conea, Anatolie Donțu, Andrei Dânga și alții, consilieri municipali ai Platformei DA. Vasile Năstase a spus că este greu să găsești în istoria noastră un deceniu mai tragic decât deceniul patru al secolului trecut și că de datoria noastră, a tuturor, este să ne amintim de cei care au fost ridicați din propriile case, urcați în vagoane și duși departe de țara lor, căci nu există vreo familie care să nu fi avut rude sau apropiați urcați în vagoanele durerii. Vasile Năstase a amintit despre primul miting de comemorare a deportaților care s-a produs acolo unde acum este monumentul lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici și și-a exprimat recunoștința pentru toți cei care nu uită: „Mă bucur să văd că de atunci, an de an, cetățenii noștri vin și aduc o floare pentru a-și aminti de cei care au suferit.” Constantin Oboroc a povestit despre familia sa care a suferit enorm în acele timpuri. Mulți ani la rând dânsul a ascultat prin ce grozăvii au trecut atunci acei oameni, familia socrului său. În „Siberii de gheață” s-a născut și soția sa. „Calvarul prin care au trecut părinții și bunicii noștri ne obligă să nu uităm niciodată acele timpuri, toată drama prin care a trecut poporul nostru din cauza terorii bolșevice”- a spus Constantin Oboroc, subliniind că „cel mai curat omagiu pe care putem să-l aducem victimelor deportărilor este să scoatem acest căpăstru roșu de pe capul nostru și să trăim omenește în familia statelor europene, conduși de adevărații fii ai acestui pământ care știu cum trebuie să guverneze”. Tamara Teleman, provenind dintr-o familie de deportați a spus că este mândră de familia ei, o familie de gospodari, a povestit cu lacrimi în ochi și emoții nedisimulate despre supliciul familiei sale, deportată de două ori și a făcut un apel: „Eu detest trădătorii, lingușitorii, trebuie să avem demnitate: eu sunt așa cum sunt și spun adevărul. Eu socot că trebuie să facem fapte bune și la 11 iulie să votați cu capul! Iar deputații din viitorul parlament să facă o lege despre noi, cei deportați, căci ni s-a luat totul atunci și putem fi egalați în drepturi cu veteranii de război.” Mihai Postovan, reprezentând Asociația Republicană a Veteranilor de război ai Armatei Române din Republica Moldova, a spus că atunci, în iulie 1949, toate gările din Moldova au fost umplute cu cei mai buni gospodari ai gliei. „Sacrifiul celor deportați și a veteranilor de război, trebuie comemorat, iar cei care au mai rămas în viață nu pot fi lăsați să se stingă în singurătate, lipsuri și durere.” Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a mulțumit tuturor pentru participarea solidară la marșul tăcerii și a făcut un angajament public privind elaborarea de către viitorii deputați ai Platformei DA și implementarea unei legi drepte pentru toți cei care au suferit în urma deportărilor din ambele valuri.  

citește mai mult