Consilierii Platformei DA din CMC condamnă practica păguboasă și moștenită de-a lungul anilor la Primărie: cea  de a tergiversa procesul de adoptare a bugetului municipal pentru următorii ani cu grave încălcări de procedură, votat în pripă de o majoritate cu interese personale, negociate pe sub masă, de obicei, pe ultima sută de metri, în noaptea dintre ani. Precizăm că, consilierii Platformei DA au  fost constructivi și consecvenți, încă de la începutul mandatului, atunci când au chemat la responsabilitate și consens, la cooperare loială atât consilierii diferitor fracțiuni, cât și executivul, în vederea soluționării adevăratelor probleme ale municipiului și locuitorilor acestuia. În pofida tuturor demersurilor și solicitărilor noastre, constatăm cu îngrijorare că executivul recidivează și că se procedează la fel ca și anul trecut, când a fost adoptat Bugetul pentru 2021 cu grave încălcări de procedură, fără avizul Comisiei de resort și fără o informare corectă a cetățenilor și consilierilor. Consilierii Platformei DA precizează că bugetul a fost votat de o majoritate îngustă, cu interese personale obscure, negociate pe sub masă în ajunul sărbătorilor de iarnă, astfel încât cetățenii să nu observe majorările de taxe și impozite, iar societatea civilă și presa să nu mai reușească să intre în esența unui document financiar fundamental, bugetul municipiului, care s-a dovedit a fi unul păgubos și imposibil de realizat pe deplin. Din această cauză, ținem să atenționăm că Primarul și executivul deja sunt în întârziere impardonabilă în ceea ce privește publicarea, consultarea și adoptarea Bugetului pentru 2022, care conform Legii finanțelor publice Articolul 47 aliniat (2) prevede expres:

1. a) Autoritatea executivă locală elaborează şi prezintă consiliului local proiectul bugetului local pe anul următor – pînă la 20 noiembrie;
2. b) Consiliul local adoptă bugetul local pe anul următor – pînă la 10 decembrie.

Așadar, consecințele unor asemenea practici ne sunt deja cunoscute, fiecare consilier a avut la îndemână toate informațiile necesare și timpul suficient pentru a înțelege cu ce s-au confruntat oamenii anul trecut din cauza adoptării întârziate și netransparente a Bugetului pentru 2021, precum și efectele păguboase asupra proceselor de dezvolatare și monitorizare: - Neprezentarea informației privind executarea Bugetului la jumătate de an, astfel încît nu s-a respectat procesul de monitorizare a implementării proiectelor și controlul executării veniturilor și cheltuielilor prevăzute în Bugetul aprobat; - Întârzierea implementării proiectelor inițiate de conducătorii de subdiviziuni, directorii de instituții publice, cum ar fi instituțiile medicale și de învățământ; - Alocarea resurselor financiare pentru proiectele din oraș, cum ar fi infrastructura, reparația selectivă a curților dintre blocuri, pe criterii politice și clientelare; - Întârzierea cu jumătate de an a alocării pentru suburbii a resurselor aprobate în Buget cu sumă totală, astfel încît fiecare Primar de suburbie să stea cu mâna întinsă la Primarul general, iar ulterior să fie alocate sume în dependență de discuțiile private cu Primarul Ion Ceban și, angajamentele politice asumate. Astfel, amintim pe scurt consecințele cu care s-au confruntat locuitorii municipiului Chișinău din cauza adoptării întârziate și netransparente a bugetului pentru anul trecut: 1)    Neprezentarea executării Bugetului la jumătate de an, astfel încît nu s-a respectat procesul de monitorizare a implementării proiectelor și controlul executării veniturilor și cheltuielilor prevăzute în Bugetul aprobat 2) Întârzierea implementării proiectelor inițiate de conducătorii de subdiviziuni directorii de instituții publice, cum ar instituțiile medicale și de învățământ 3)  Alocarea resurselor financiare pentru proiectele din oraș, cum ar fi infrastructura, reparația selectivă a curților de blocuri pe criterii netransparente și politice 4)   Întârzierea cu jumătate de an a alocării pentru suburbii a resurselor aprobate în Buget cu sumă totală,  astfel încît fiecare primar de suburbie să stea cu mâna întinsă la primar, iar ulterior, sumele să fie alocate în dependență de discuțiile private cu primarul Ion Ceban. În contextul celor relatate mai sus și în numele celor peste 112 mii de alegători care au votat pentru programul nostru, după discuțiile avute cu locuitorii municipiului, cu primarii și consilierii locali am prezentat deja propunerile noastre pentru bugetul municipal de anul viitor, propuneri ce vizează, deopotrivă, atât orașul, cât și suburbiile capitalei. Solicităm transparență maximă în ceea ce privește gestionarea banului public: - Executarea de urgență a tuturor proiectelor Platformei DA votate deja de consiliului municipal; - Prezentarea imediată a proiectului de Buget pentru 2022 consilierilor municipali și publicarea acestuia pentru dezbateri publice și consultare cu societatea civilă nu mai târziu decât dimineața zilei de mâine, 18 noiembrie 2021, - Elaborarea Anexei la Buget cu detalizarea proiectelor propuse de fiecare suburbie; - Deschiderea, construcția grădinițelor și grupelor noi, inclusiv cu grupe creșe în fiecare instituție; - Dezvoltarea sistemului after-school pe lîngă fiecare școală unde dispunem de spațiu; - Majorarea alocației pentru alimentația copiilor și controlul strict al achizițiilor de servicii a respectării normelor de alimentație pentru copiii noștri; - Reabilitarea căilor de acces spre instituțiile de învățământ și instituțiile medicale; - Decongestionarea traficului rutier devenit infernal, în colaborare cu MAI în baza Memorandumului semnat în 2019, inclusiv cu practicarea benzilor reversibile; - Amenajarea parcărilor la periferii, intercartiere și în Centrul istoric cu redeschiderea parcărilor MAI la fel în baza Memorandumului cu Primăria Chișinău; - Inițierea Proiectului de reconstrucție a Podului Ismail; - Reparația Podului Mihai Viteazu; - Extinderea bulevardului Mircea cel Bătrîn cu prelungirea liniei de troleibuz pînă la strada Bucovina; - Reabilitarea drumurilor și căilor de acces spre curțile blocurilor rezidențiale, aflate în stare dezastruoasă. Platforma DA considedră că locuitorii municipiului Chișinău merită respect pentru contribuțiile lor la formarea Bugetului, merită un Buget transparent consultat cu oamenii, cu o viziune pentru viitor și proiecte investiționale durabile. Oamenii merită un oraș în care Primăria, Primarul și Consiliul municipal se află cu adevărat în slujba oamenilor.

Platforma DA insistă ca reprezentanții Guvernului și a Președinției să discute cu FMI despre legea care prevede ca miliardul furat să fie achitat din buzunarul cetățenilor, în contextul sosirii în Republica Moldova a misiunii Fondului Monetar Internațional.

Formațiunea noastră precizează că a intenționat să rezolve această problemă și a venit cu inițiativa ca Legea 235/2016 să fie suspendată, dar solicitarea a fost respinsă de guvernarea lui Dodon,  în 2020. Ulterior, în plină campanie electorală, PSRM și Șor au anulat legea cu privire la restituirea miliardului de către cetățeni, încălcând conștient și flagrant procedura legislativă, fără a discuta pe marginea acestui subiect cu Banca Națională și partenerii externi. Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea din 16 decembrie, 2020,  votată de PSRM-Șor, prin care a fost anulată “legea miliardului furat”.

Platforma DA propune revenirea la acest subiect și înlăturarea nedreptății la care sunt supuși cetățenii Republicii Moldova.

Astfel, ca urmare a convertirii garanțiilor de stat în obligațiunile de stat la rata efectivă a dobânzii anuale de 5%, prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip, cele 13,3 miliarde lei și alte 11,2 miliarde lei sub formă de dobândă:

1. Creează inechitate socială – povara este transpusă pe plătitorii de impozite fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru frauda miliardului
2. Oferă impunitate suplimentară persoanelor implicate în furtul miliardului
3. Sustrag mijloace din bugetul de stat.

De asemenea, remarcăm ca Banca Națională a eliberat, cu încălcarea procedurii legale, creditele de urgență celor 3 bănci devalizate cu o dobândă simbolică de doar 0,1%.

Suspendarea legii ar permite o mobilizare a tuturor instituțiilor, inclusiv Procuratura Generală și BNM, pentru demascarea fraudelor și identificarea beneficiarilor și recuperării mijloacelor fraudate. Faptul suspendării ar accelera elaborarea strategiei de recuperare a banilor furați, care este o condiție importantă pentru restabilirea finanțării din partea UE. Totodată, procedura suspendării nu este egală cu refuzul statului să achite datoriile. Nu există nici riscul serios pentru capitalizarea Băncii Naționale, care la moment are rezerve suficiente pentru asigurarea stabilității macrofinanciare.

Doar după epuizarea tuturor eforturilor legea miliardului ar putea fi reactivată în format revizuit, cu stabilirea de noi prevederi pentru relațiile dintre BNM și Ministerul Finanțelor.

Efectul așteptat după suspendarea legii miliardului ar fi:

1. Eliberarea imediată a unor sume anuale  între 894 milioane lei – un miliard de lei în bugetul de stat, un spațiu financiar important pentru programe și proiecte sociale
2. Efort conjugat pentru investigarea fraudei și măsuri de recuperare a mijloacelor extrase
3. Responsabilizarea persoanelor/beneficiarilor/participanților la frauda bancară.

Platforma DA precizează că pînă în prezent, contribuabilii moldoveni au plătit deja peste 4 miliarde lei pentru furtul din acele 3 bănci.

Precizăm că anume Platforma DA a fost acea forța politică, care atunci cînd toți actorii politici păstrau tăcerea, a organizat proteste masive la care au participat zeci de mii de oameni, revoltați pe clasa politică care a devalizat sistemul bancar. Platforma DA va lupta în permanența pentru ca nu cetățenii de rînd și agenții economici onești să plătească miliardele furate de la popor, ci hoții din grupările criminal-politice.

Platforma DA: Conducerea țării este obligată să participe URGENT la negocieri cu Gazprom. Riscăm cele mai mari scumpiri la gaze din ultimii 10 ani Platforma DA consideră că guvernarea este obligată să participe la negocieri cu Gazprom, deoarece peste 35 % din acțiunile Moldova Gaz apartin Guvernului Moldovei. Astfel, în urma unor negocieri bilaterale cu prezentarea argumentelor necesare poate fi prevenită explozia prețului la gaze și creșterea tarifelor la agentul termic. De asemenea, Platforma DA susține că la masa negocierilor cu concernul rus, controlat de Guvernul Federației Ruse, trebuie să fie adusă în discuție și datoria de aproximativ 7 miliarde de dolari a Transnistriei pentru gaz, ce include energia electrică procurată de la termocentrala transnistreană, produsă din gazul neachitat, precum și alte facilități economice pentru regiunea transnistreană, obținute în detrimentul intereselor R. Moldova. Formațiunea noastră consideră că demnitarii implicați în negocieri trebuie să aibă de această dată, în cadrul tratativelor cu partea rusă, o poziție verticală, și nu una marcată de subordonare, așa cum s-a întâmplat în perioada guvernării lui Dodon. Totodata, Platforma DA solicită guvernării să înterprindă măsuri social-economice imediate, menite să prevină consecințele majorării tarifelor la gaze pentru cetățenii de rând și agenții economici și propune următorii pași concreți în acest sens:

• Micșorarea temporară a cotei TVA pentru comercializarea gazelor de la 8% la 0% și reflectarea obligatorie a acestei micșorări în tariful aprobat de ANRE;
• Acordarea unor compensații pentru familiile social vulnerabile cu venituri sub minimul de existență, de cel puțin 30 % din valoarea gazelor consumate în perioada rece a anului - în acest context, miza este suportul financiar al partenerilor externi, care sunt gata să acorde Moldovei un sprijin fără precedent;
• Efectuarea unui audit specializat rapid la Moldova Gaz în privința modului de formare a tarifului la gazele naturale și excluderea din formulă a tuturor cheltuielilor inopportune;
• Conjugarea eforturilor autorităților statale și ale sectorului privat în vederea majorării volumului energiei electrice și termice din surse alternative, fără utilizarea gazelor natural;
• Finalizarea promptă, dupa înârzierea semnificativă a construcției gazoductului Iasi – Chisinau, cu construirea rezervoarelor de depozitare la hotar cu Romania, în care să fie acumulate rezervele de gaz.