Platforma DA solicită guvernării să discute cu FMI despre suspendarea legii care prevede ca miliardul furat să fie achitat de către cetățeni
27 Septembrie 2021
Platforma DA insistă ca reprezentanții Guvernului și a Președinției să discute cu FMI despre legea care prevede ca miliardul furat să fie achitat din buzunarul cetățenilor, în contextul sosirii în Republica Moldova a misiunii Fondului Monetar Internațional.
Formațiunea noastră precizează că a intenționat să rezolve această problemă și a venit cu inițiativa ca Legea 235/2016 să fie suspendată, dar solicitarea a fost respinsă de guvernarea lui Dodon, în 2020. Ulterior, în plină campanie electorală, PSRM și Șor au anulat legea cu privire la restituirea miliardului de către cetățeni, încălcând conștient și flagrant procedura legislativă, fără a discuta pe marginea acestui subiect cu Banca Națională și partenerii externi. Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea din 16 decembrie, 2020, votată de PSRM-Șor, prin care a fost anulată “legea miliardului furat”.
Platforma DA propune revenirea la acest subiect și înlăturarea nedreptății la care sunt supuși cetățenii Republicii Moldova.
Astfel, ca urmare a convertirii garanțiilor de stat în obligațiunile de stat la rata efectivă a dobânzii anuale de 5%, prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip, cele 13,3 miliarde lei și alte 11,2 miliarde lei sub formă de dobândă:
- Creează inechitate socială – povara este transpusă pe plătitorii de impozite fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru frauda miliardului
- Oferă impunitate suplimentară persoanelor implicate în furtul miliardului
- Sustrag mijloace din bugetul de stat.
De asemenea, remarcăm ca Banca Națională a eliberat, cu încălcarea procedurii legale, creditele de urgență celor 3 bănci devalizate cu o dobândă simbolică de doar 0,1%.
Suspendarea legii ar permite o mobilizare a tuturor instituțiilor, inclusiv Procuratura Generală și BNM, pentru demascarea fraudelor și identificarea beneficiarilor și recuperării mijloacelor fraudate. Faptul suspendării ar accelera elaborarea strategiei de recuperare a banilor furați, care este o condiție importantă pentru restabilirea finanțării din partea UE. Totodată, procedura suspendării nu este egală cu refuzul statului să achite datoriile. Nu există nici riscul serios pentru capitalizarea Băncii Naționale, care la moment are rezerve suficiente pentru asigurarea stabilității macrofinanciare.
Doar după epuizarea tuturor eforturilor legea miliardului ar putea fi reactivată în format revizuit, cu stabilirea de noi prevederi pentru relațiile dintre BNM și Ministerul Finanțelor.
Efectul așteptat după suspendarea legii miliardului ar fi:
- Eliberarea imediată a unor sume anuale între 894 milioane lei – un miliard de lei în bugetul de stat, un spațiu financiar important pentru programe și proiecte sociale
- Efort conjugat pentru investigarea fraudei și măsuri de recuperare a mijloacelor extrase
- Responsabilizarea persoanelor/beneficiarilor/participanților la frauda bancară.
Platforma DA precizează că pînă în prezent, contribuabilii moldoveni au plătit deja peste 4 miliarde lei pentru furtul din acele 3 bănci.
Precizăm că anume Platforma DA a fost acea forța politică, care atunci cînd toți actorii politici păstrau tăcerea, a organizat proteste masive la care au participat zeci de mii de oameni, revoltați pe clasa politică care a devalizat sistemul bancar. Platforma DA va lupta în permanența pentru ca nu cetățenii de rînd și agenții economici onești să plătească miliardele furate de la popor, ci hoții din grupările criminal-politice.
12 Mai 2022
Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău cere demisia ministrului Andrei Spânu și prezintă act...
Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău a prezentat mai multe acte prin care sunt confirmate fraudarea și trucarea mai multor licitații din domeniul energetic. Este vorba despre tenderele și contractele pentru construcția rețelelor electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, ce ar asigura conectarea cu sistemele românești și europene, de construcție a Termoelectrica, procurarea energiei electrice.
Dinu Plîngău:
„Rețelele electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău.
Potrivit mai multor plângeri parvenite de la mai multe companii participante la licitație, aceasta ar fi avut loc cu încălcări grave. Dovada sunt scrisorile depuse de Mihail Lupașcu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii în atenția președinției R. Moldova, SIS și CNA, cât și expertiza tehnică efectuată de experți de la Banca Mondială, au demonstrat că au fost comise favorizarea unei companii în detrimentul altora. Mai mult ca atât, acest subiect a fost discutat la cel mai înalt nivel de autoritățile R. Moldova și cele din România, întrucât una dintre companiile care a participat la licitație este o companie română care a sesizat autoritățile din R. Moldova și România despre trucarea licitației. În pofida celor enunțate mai sus, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu a continuat licitația, motivând un preț mai mic oferit de compania câștigătoare, însă, potrivit normelor europene diferența de preț a companiei câștigătoare și companiei situată pe locul 2, constituie o diferență de 20.000 de euro la un contract de aproape 30 de milioane de euro, iar acest lucru urma să fie analizat din perspectiva calității efectuării lucrărilor, garanțiilor și lucrărilor de mentenanță, fapt ce creează întrebări pertinente pentru organele de anchetă în legătură cu favorizarea companiei câștigătoare de către factorii de decizie din R. Moldova.
Licitația pentru lucrările de reconstrucție la Termoelectrica
Potrivit plângerilor parvenite de la companii din România și Ucraina, licitația pentru lucrările de construcție la Termoelectrica ar fi fost trucate. În esență vorbim despre caietul de sarcini care era întocmit după o anume companie, și anume, Silovîe Mașinî, companie din Federația Rusă, aflată sub duble sancțiuni internaționale. La fel, ca și în cazul precedent, procedura de desemnare a câștigătorului a fost tergiversată. Mai mult ca atât, ministrul Spânu a mințit public că compania cu care urma să fie semnat contractual ar fi unica companie care ar fi participat la licitație. În realitate, la licitație au mai participat doua companii din România și Ucraina. Înaintea semnării contractului, ministrul Spânu justifica pe la toate posturile TV, necesitatea semnării acestui contract cu Silovîe Mașinî. După ce plângerile celorlalte două companii participante la licitație au devenit publice și după ce scandalul legat de această licitație a trecut hotarele R. Moldova, luând în calcul și aspectul sensibil al problemei legat de războiul din Ucraina, la două zile distanță de la semnarea acestui contract, acesta a fost reziliat. Ceea ce poate implica R. Moldova în litigii judiciare aducând atât prejudicii de imagine, cît și materiale.”
În aceste condiții, președintele Platformei DA, Dinu Plângău cere demisia ministrului Andrei Spânu și o anchetă penală pe faptele descrise mai sus. Acesta a prezentat la Procuratura Anticorupție mai multe acte ce confirmă grave abateri de la lege.
citește mai mult