Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, excelența sa, Daniel Ioniță. În cadrul întrevederii s-a făcut un schimb de opinii despre situația politică din Republica Moldova și nivelul relațiilor bilaterale dintre cele două state. Andrei Năstase a mulțumit României pentru eforturile  enorme pe multiple planuri pe care le face pentru a ajuta Republica Moldova. Președintele Platformei Demnitate și Adevăr a susținut că cei 10 ani de Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova au permis realizarea unui șir important de proiecte în stânga Prutului, menite să consolideze parcursul european al Republicii Moldova. Andrei Năstase a subliniat că aceste proiecte sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnie sau apartenență. Unul dintre cele mai mari proiecte derulat de guvernul României în Republica Moldova este în domeniul educațional și presupune acordarea burselor de studii pentru tinerii moldoveni la instituțiile educaționale din România, dotarea școlilor moldovenești cu echipamente și transport, și reabilitarea grădinițelor pentru copii.  Andrei Năstase a subliniat, în mod special, ajutorul României pe durata pandemiei, care a constat în medicamente, echipamente și personal românesc pentru spitalele moldovenești. Excelența sa, Daniel Ioniță, a reconfirmat disponibilitatea României de a oferi ajutor și asistență Republicii Moldova și în continuare, într-un mod dezinteresat și sincer. A reconfirmat angajamentul  României de a oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti COVID, ajutor anunțat de E. S. Klaus Iohannis, Președintele României, în timpul vizitei la Chișinău. În același timp, Daniel Ioniță afirmă că guvernul român va continua proiectele de asistență pentru Republica Moldova, printre care reabilitarea grădinițelor de copii, cea mai recentă fiind în comuna Băcioi. După decenii de stagnare, 160 de micuți vor reveni în cele șapte grupe, inclusiv una de creșă̆, începând cu ziua de astăzi. Andrei Năstase a apreciat eforturile României și a accentuat că e nevoie de mai multă atenție din partea autorităților moldovenești pentru investițiile și firmele românești în Republicii Moldova, care se confruntă încă cu o inadmisibilă presiune din  partea organelor de control. Andrei Năstase a afirmat că firmele și investițiile românești în economia Republicii  Moldova trebuie să se bucure, pe principiu de reciprocitate, de aceeași libertate și imparțialitate din partea autorităților la fel ca și cele moldovenești care operează în România.

Conform Planului de activități al Comisiei LAUNDROMAT, astăzi urma să participe la audierile publice domnul Alexandru Tănase - ex-consilier municipal, ex-deputat, ex-ministru al justiției, ex-judecător al CC. În răspunsul cu privire la refuzul de a participa la audieri domnul Tănase relatează faptul că nu deține nicio informative cu privire la subiectul investigat, altele decât cele relatate din presă. Totuși, deși Comisia nu i-a adresat întrebările din timp, Alexandru Tănase a argumentat în scris modificările operate la Legea Taxei de Stat, care, după opinia sa, nu ar avea nicio legătură cu operaţiunea denumită generic - Laundromat. Inga Grigoriu a atras atenția în cadrul unei conferințe de presă că, totuși, în urma acestor modificări, statul a pierdut circa 10 mlrd lei, dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătoreşti şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată prin inițiativa legislativă a ex-deputatului A.Tănase. Deputata s-a referit și la un alt aspect important: reforma Codului de Executare, modificat în 2010, când domnul Tănase era deja ministru al Justiţiei, trezește o serie de întrebări la fel de cruciale pentru anchetă. Competenţa teritorială a executorului judecătoresc care a fost modificată, iar în 2011, prin derogare, s-a și extins pe întreg teritoriul ţării, ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanţă din alt raion sau altă circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul? O altă întrebare ține de onorariul executorului judecătoresc, aspect la care nimeni nu a atras atenția până acum: în conformitate cu modificările operate în 2010, la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc, odată ce această profesie a fost liberalizată și este important să se cunoască dacă domnul Tănase ar deține informații cu privire la eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătoreşti. Inga Grigoriu a specificat că, conform calculelor, reies următoarele cifre: din 22 mlrd de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 mlrd lei! Respectiv, impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 mlrd lei și dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 mlrd lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget. În această ordine de idei, Inga Grigoriu a făcut un demers către inspectoratul fiscal pentru a obţine un răspuns oficial de la instituţie. Inga Grigoriu a concluzionat că, pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 mlrd lei plus 1,7 mlrd lei și a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei din funcţie în anul 2018, dincolo de cel al unei discuţii telefonice, apărute în presă (interceptarea telefonică a discuției cu ex-deputatul Veaceslav Platon). În altă ordine de idei, Inga Grigoriu a mai vorbit despre faptul că Procuratura Anticorupție opune rezistă în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporţii deosebit de mari și refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi combaterea Spălării Banilor şi PA. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei, deci, astfel, PA demonstrează lipsă de respect față de instituţiile statului şi perpetuaează starea de impunitate. Mai mult decât atât, orice investigație paralelă făcută de către jurnalişti, societatea civilă, ori Comisii de anchetă în vederea stabilirii adevărului este dur criticată de Procuratură. În acest context, Inga Grigoriu a comunicat că Comisia de anchetă se va adresa organelor competente în vederea sancţionării funcţionarilor potrivit prevederilor art. 316 din Codul Contravenţional, deoarece prin răspunsurile Procuraturii Anticorupţie denotă clar intenția de a nu îndeplini cerinţa legală a deputatului şi intenţia de a împiedica desfăşurarea activității comisiei per ansamblu. Cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporții deosebit de mari despre care a mai vorbit, Inga Grigoriu a spus că la 12 ianuarie 2021, BNM a prezentat un comunicat de presă prin care îndeamnă băncile la vigilenţă în prevenirea şi combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. Astfel, BNM a informat instituţiile financiar-bancare, că activitățile în care clienţii acestora folosesc sume mari de numerar, duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale. Ghidați de acest comunicat, dar şi de unele informaţii obţinute în cadrul activităţii Comisiei, aceasta a înaintat un demers către SPCSB şi BNM cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporţii deosebit de mari în anul 2019 din contul unor persoane expuse politic cum ar fi V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor, cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani. Amintim că prin Laundromat au fost extraşi cash în anii 2011-2014 circa 50 milioane de dolari, iar o parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.