Platforma DA vrea să modifice Constituția pentru a garanta salarii și pensii nu mai mici decât minimul de existență

24 Septembrie 2020

 

Potrivit Articolul 47 din Constituție statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și a familiei, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare.

În completarea acestor dispoziții, pentru a nu permite nimănui, nici unei guvernări, niciunui prim-ministru sau președinte să interpreteze după bunul lor plac Constituția, să-și bată joc de oamenii care muncesc sau au muncit deja o viață umilindu-i cu pensii și salarii mizere, urmează a fi introdusă în textul Constituției obligația statului de asigura că nici un salariu sau pensie (cu excepția celei sociale) să nu fie mai mici decât minimul de existență, stabilit în conformitate cu legislația, care astăzi, conform datelor Biroului Național de Statistica depășește suma de 2000 lei, iar ]în realitate este mult mai are. Pentru unii guvernanți o masa plătită într-o singură zi la restaurant depășește o pensie lunară de-a părinților noștri.

Am decis ca Fracțiunea Platformei Demnitate și Adevăr din Parlamentul Republicii Moldova să inițieze toate procedurile de modificare a Constituției și a întregului cadru normativ legat de siguranta socială a fiecărui cetățean, ca parte a programului prezidențial de eradicare a sărăciei.

Astfel, aceasta modificare a Constituției, printr-o precizare foarte clară, obligă statul să garanteze fiecărui cetățean venituri minime care sa nu-l mai plaseze sub limita sărăciei.

Preocuparea mea și a Platformei DA este aceea de a elimina, prin acțiuni concrete, decalajele dintre veniturile actuale ale populației și necesitățile, nevoile zilnice ale oamenilor. În mandatul meu de președinte voi pune în aplicare un foarte serios proiect de țara în care un capitol aparte îl va constitui eradicarea sărăciei, inechității sociale și nedreptății, astfel încât toți cetățenii RM să-și poată acoperi coșul de consum din care sa nu lipsească hrană, medicamentele, costuri lunare de trai și aici mă refer la chirie, plata utilităților și serviciilor comunale.

Un proiect aparte al meu și al Platformei DA îl reprezintă măsurile de revizuire și ajustare a tarifelor la energia electrică, gazul natural, combustibili, precum și a prețurilor exagerate.

Cu cea mai gravă situație se confrunta pensionarii care au o pensie ce-i plasează sub limita sărăciei. Sunt peste 440 000 de cetățeni care se confrunta cu aceasta problema.

Eu și colegii mei din Platforma DA considerăm că reforma pensiilor presupune întâi de toate lupta contra corupției, mafiei și schemelor ilicite de delapidare a avuției statului și oamenilor, detenebrizarea , refacerea și dezvoltarea economiei, repunerea în funcțiune a fabricilor și uzinelor. Aceste măsuri vor conduce la crearea mai multor locuri de muncă bine plătite care să asigure resurse suficiente și pentru sistemul de solidaritate și pentru creșterea veniturilor medicilor, profesorilor, învățătorilor și educatorilor, polițiștilor, militarilor și studenților.

Platforma DA are elaborat un plan consistent, pentru următorii 4 ani de zile, care pe lângă cele expuse mai sus va garanta creșterea veniturilor suplimentare în buget de minimum 20 miliarde lei prin atragerea investițiilor străine, eliminarea schemelor în cadrul achizițiilor publice, combaterea economiei tenebre, anularea unor facilități fiscale inutile și impozitarea suplimentară a luxului și viciilor. Iată sursele din care vom aloca banii necesari pentru majorarea pensiilor mici. Noi suntem garanții faptului că pensia minima în Republica Moldova va ajunge la cel puțin 2500 lei.

Umilința la care a fost supus poporul nostru în ultimii ani trebuie să înceteze imediat. Oamenii au dreptul la viață decentă, au dreptul la un venit lunar care să nu-i mai umilească.

Preocuparea față de viața oamenilor a celui mai iresponsabil președinte un fals grosolan. Acest om își face statuie din inițiativele sale sociale, dar a crescut pensiile cu doar 1%.

Dreptate nu se promite, dreptatea de face. Și eu voi face dreptate!

22 Ianuarie 2021

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chi...

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, excelența sa, Daniel Ioniță. În cadrul întrevederii s-a făcut un schimb de opinii despre situația politică din Republica Moldova și nivelul relațiilor bilaterale dintre cele două state. Andrei Năstase a mulțumit României pentru eforturile  enorme pe multiple planuri pe care le face pentru a ajuta Republica Moldova. Președintele Platformei Demnitate și Adevăr a susținut că cei 10 ani de Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova au permis realizarea unui șir important de proiecte în stânga Prutului, menite să consolideze parcursul european al Republicii Moldova. Andrei Năstase a subliniat că aceste proiecte sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnie sau apartenență. Unul dintre cele mai mari proiecte derulat de guvernul României în Republica Moldova este în domeniul educațional și presupune acordarea burselor de studii pentru tinerii moldoveni la instituțiile educaționale din România, dotarea școlilor moldovenești cu echipamente și transport, și reabilitarea grădinițelor pentru copii.  Andrei Năstase a subliniat, în mod special, ajutorul României pe durata pandemiei, care a constat în medicamente, echipamente și personal românesc pentru spitalele moldovenești. Excelența sa, Daniel Ioniță, a reconfirmat disponibilitatea României de a oferi ajutor și asistență Republicii Moldova și în continuare, într-un mod dezinteresat și sincer. A reconfirmat angajamentul  României de a oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti COVID, ajutor anunțat de E. S. Klaus Iohannis, Președintele României, în timpul vizitei la Chișinău. În același timp, Daniel Ioniță afirmă că guvernul român va continua proiectele de asistență pentru Republica Moldova, printre care reabilitarea grădinițelor de copii, cea mai recentă fiind în comuna Băcioi. După decenii de stagnare, 160 de micuți vor reveni în cele șapte grupe, inclusiv una de creșă̆, începând cu ziua de astăzi. Andrei Năstase a apreciat eforturile României și a accentuat că e nevoie de mai multă atenție din partea autorităților moldovenești pentru investițiile și firmele românești în Republicii Moldova, care se confruntă încă cu o inadmisibilă presiune din  partea organelor de control. Andrei Năstase a afirmat că firmele și investițiile românești în economia Republicii  Moldova trebuie să se bucure, pe principiu de reciprocitate, de aceeași libertate și imparțialitate din partea autorităților la fel ca și cele moldovenești care operează în România.

citește mai mult

21 Ianuarie 2021

Inga Grigoriu: Comisia Laundromat - detalii noi. Statul ar fi obținut peste 12 miliarde de lei dac...

Conform Planului de activități al Comisiei LAUNDROMAT, astăzi urma să participe la audierile publice domnul Alexandru Tănase - ex-consilier municipal, ex-deputat, ex-ministru al justiției, ex-judecător al CC. În răspunsul cu privire la refuzul de a participa la audieri domnul Tănase relatează faptul că nu deține nicio informative cu privire la subiectul investigat, altele decât cele relatate din presă. Totuși, deși Comisia nu i-a adresat întrebările din timp, Alexandru Tănase a argumentat în scris modificările operate la Legea Taxei de Stat, care, după opinia sa, nu ar avea nicio legătură cu operaţiunea denumită generic - Laundromat. Inga Grigoriu a atras atenția în cadrul unei conferințe de presă că, totuși, în urma acestor modificări, statul a pierdut circa 10 mlrd lei, dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătoreşti şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată prin inițiativa legislativă a ex-deputatului A.Tănase. Deputata s-a referit și la un alt aspect important: reforma Codului de Executare, modificat în 2010, când domnul Tănase era deja ministru al Justiţiei, trezește o serie de întrebări la fel de cruciale pentru anchetă. Competenţa teritorială a executorului judecătoresc care a fost modificată, iar în 2011, prin derogare, s-a și extins pe întreg teritoriul ţării, ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanţă din alt raion sau altă circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul? O altă întrebare ține de onorariul executorului judecătoresc, aspect la care nimeni nu a atras atenția până acum: în conformitate cu modificările operate în 2010, la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc, odată ce această profesie a fost liberalizată și este important să se cunoască dacă domnul Tănase ar deține informații cu privire la eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătoreşti. Inga Grigoriu a specificat că, conform calculelor, reies următoarele cifre: din 22 mlrd de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 mlrd lei! Respectiv, impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 mlrd lei și dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 mlrd lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget. În această ordine de idei, Inga Grigoriu a făcut un demers către inspectoratul fiscal pentru a obţine un răspuns oficial de la instituţie. Inga Grigoriu a concluzionat că, pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 mlrd lei plus 1,7 mlrd lei și a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei din funcţie în anul 2018, dincolo de cel al unei discuţii telefonice, apărute în presă (interceptarea telefonică a discuției cu ex-deputatul Veaceslav Platon). În altă ordine de idei, Inga Grigoriu a mai vorbit despre faptul că Procuratura Anticorupție opune rezistă în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporţii deosebit de mari și refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi combaterea Spălării Banilor şi PA. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei, deci, astfel, PA demonstrează lipsă de respect față de instituţiile statului şi perpetuaează starea de impunitate. Mai mult decât atât, orice investigație paralelă făcută de către jurnalişti, societatea civilă, ori Comisii de anchetă în vederea stabilirii adevărului este dur criticată de Procuratură. În acest context, Inga Grigoriu a comunicat că Comisia de anchetă se va adresa organelor competente în vederea sancţionării funcţionarilor potrivit prevederilor art. 316 din Codul Contravenţional, deoarece prin răspunsurile Procuraturii Anticorupţie denotă clar intenția de a nu îndeplini cerinţa legală a deputatului şi intenţia de a împiedica desfăşurarea activității comisiei per ansamblu. Cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporții deosebit de mari despre care a mai vorbit, Inga Grigoriu a spus că la 12 ianuarie 2021, BNM a prezentat un comunicat de presă prin care îndeamnă băncile la vigilenţă în prevenirea şi combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. Astfel, BNM a informat instituţiile financiar-bancare, că activitățile în care clienţii acestora folosesc sume mari de numerar, duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale. Ghidați de acest comunicat, dar şi de unele informaţii obţinute în cadrul activităţii Comisiei, aceasta a înaintat un demers către SPCSB şi BNM cu privire la banii eliberaţi în numerar în proporţii deosebit de mari în anul 2019 din contul unor persoane expuse politic cum ar fi V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor, cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani. Amintim că prin Laundromat au fost extraşi cash în anii 2011-2014 circa 50 milioane de dolari, iar o parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.

citește mai mult

19 Ianuarie 2021

Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020!...

Prieteni, fracțiunea parlamentară a Platformei DA a fost cea mai productivă în anul 2020! Este adevărat că după numărul de inițiative legislative înaintate, socialiștii dețin locul întâi, dar dacă luăm în considerație calitatea acestor inițiative, beneficiul și eficacitatea acestora pentru oameni, ei ar putea fi ușor descalificați. Fracțiunea Platformei DA, deși este compusă din doar 11 deputați, a reușit să înainteze o serie de inițiative de-a dreptul vitale pentru societate și a luptat consecvent și bătăios pentru fiecare dintre acestea, dar și pentru a împiedica adoptarea unor legi populiste, în detrimentul oamenilor. Suntem în opoziție, dar suntem responsabili și știm că se poate! Chiar dacă din cele 4 luni ale sesiunii, parlamentul a fost blocat în activitatea sa timp de două luni la indicația lui Dodon, deputații fracțiunii au înregistrat 19 proiecte de legi. În cadrul sesiunii au fost adoptate mai multe inițiative legislative ale deputaților Platformei DA și anume: 1. Legea deoffshorizării - un deziderat din programul Platformei DA. După adoptarea acestei legi companiile, controlate direct sau indirect din paradisele fiscale, nu mai pot participa la procesele de achiziții publice, privatizări, concesionări și parteneriate public-private. 2. Hotărârea conform căreia a fost creată Comisia de anchetă privind investigarea Laundromatului. Președintă a Comisiei – deputata Platformei DA, Inga Grigoriu. 3. Modificări legislative prin care au fost  micșorate amenzile pentru nerespectarea restricțiilor pandemice, total disproporționate față de veniturile reale ale populației. 4. Modificări legislative prin care a fost introdusă pensia de urmaș rudelor medicilor decedați de COVID -19. 5. Modificări legislative care extind atribuțiile membrilor Curții de Conturi și ridică gradul de responsabilitate a demnitarilor de stat și a funcționarilor publici în contextul controalelor Curții de Conturi. 6. Modificări legislative care permit dezvoltarea medicinii paliative. 7. Prelungirea și pentru întreg anul 2021 a indemnizației unice de 16.000 lei cadrelor medicale infectate cu noul coronavirus. Totodată, menționăm că anume la insistența deputaților Platformei DA, după ani de tergiversare, a fost votat proiectul modificării la Legea privind comerțul interior, care prevede că minim 50 % din produsele agroalimentare expuse în magazine trebuie să fie de origine autohtonă. â Deputații Platformei DA au reușit să promoveze mai multe modificări la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021: ✅A fost respinsă majorarea TVA pentru producătorii agricoli ✅Au fost alocate indemnizații unice pensionarilor cu venituri reduse ✅Au fost păstrate facilități fiscale pentru asociațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități ✅Au fost aprobate investiții capitale în valoare de circa 15 mln lei pentru peste 40 de primării. Pentru ultimele ședințe ale Parlamentului au fost incluse în ordinea de zi a legislativului următoarele inițiative ale Platformei DA (unele chiar au fost votate în prima lectură): 1. proiectul privind zonele defavorizate; 2. proiectul privind infrastructura critică, care nu poate fi tranzacționată sau concesionată fără acordul Guvernului. 3. pachetul de propuneri legislative privind introducerea cadrului legal stabil privind acordarea sporurilor personalului medical în situații pandemice. 4. proiectul modificării componenței Comisiei Naționale Excepționale de Sănătate Publică, care prevede că minim 50 % din componența acesteia să fie specialiști din domeniul sănătății; 5. proiectul redistribuirii taxei pentru utilizarea mineralelor de la bugetele raionale către bugetele locale 6. pachetul modificărilor legislative privind extinderea drepturilor autorităților publice locale în procesul consultativ cu autoritățile centrale și cu Parlamentul. 7. proiectul creării condițiilor favorabile pentru implementarea votului electronic. Acestea sunt cele mai importante activități ale deputaților noștri în sesiunea de toamnă-iarnă, iar dacă plusăm tot ce s-a făcut pe parcursul întregului an, putem spune că deputații Platformei DA sunt cei mai activi și cei mai eficienți.

citește mai mult